Săptămâna în care mi-am dat seama că decât să vând cărţi, mai bine mor îngropată în ele

Pentru a înţelege de ce am vândut cărţi şi a nu vă panica prea tare, am să explic pe scurt motivul. Prea multe comenzi date la cărţi în engleză, pe care trebuia să le acopăr într-un fel sau altul şi din banii mei. Astfel am ajuns să vând serii populare ca Divergent, Jocurile Foamei, Grisha, Banda celor şase ciori (la care aveam două ediţii: engleză (paperback) şi română şi pe care o deţin curent în engleză ediţia hardcover). Deci nu doar că aveam mai multe ediţii şi cumpărasem altele, dar am serii favorite la care îmi doresc hardcover-urile în engleză.
Toate bune şi frumoase. Am postat anunţurile şi am avut parte de tot ce se poate când interacţionezi cu oamenii.
De fiecare dată când postez anuţurile, preţurile sunt listate în descriere, pentru că editatul pentru mine e mare lucru şi nu am chef să-l fac, îmi e mai uşor să dau copy-paste la preţuri dintr-un word, de asta nu înţeleg veşnicul cât e preţul la X carte, când e negru pe alb trecut acolo.
Asta este totuşi ceva minor. Şi nu aşa amuzant ca ceea ce urmează.
Am primit o întrebare foarte ciudată din partea cuiva care dorea să cumpere două pachete de la mine, la preţuri mai mult decât ok. Ţineţi cont că le vând pe grupuri de facebook, unde lumea postează cărţile pe care le-a cumpărat, le-a citit sau nu şi pe care nu le mai vrea. Logica de multe ori este că aceste cărţi sunt citite, thus sunt vândute la preţuri pe jumătate din ce se găseşte chiar şi pe site-urile online.
Să fiu întrebată: „ sunt cărţile citite?”, mi s-a părut cea mai ciudată întrebare pe care am primit-o de când am început să vând pe grupurile de facebook. Sunt citite? 
Da, normal că sunt. Doar de asta cumpăr cărţi, ca să le citesc şi să văd dacă îmi plac îndeajuns de mult încât să le păstrez. După cum spuneam am vândut serii destul de populare până şi la noi, le-am citit, pentru că de asta le cumpăr.
Lăsând asta, după răspunsul meu de: „da, sunt citite”, persoana respectivă mi-a comunicat că se mai gândeşte. La ce anume, habar nu am. Nu am mai primit niciun răspuns.
Ar fi o idee destul de tâmpită să le cumpăr de pe elefant sau mai ştiu eu ce site şi după să le vând la preţuri mult mai mici pe grupurile de facebook. Zic şi eu.
Trecând şi peste aceste întrebări, ce am ajuns să urăsc atunci când vând cărţi este rezervarea lor. Acum, nu mă înţelegeţi greşit, sunt dispusă să rezerv cărţi, dar nu mă puneţi să le rezerv pentru 2-3 săptămâni pentru că asta e chiar o perioadă mare. Îmi doresc să le vând, nu să le ţin într-o cutie. Dar am fost binevoitoare şi am fost de accord cu asta. Probabil o greşeală enormă.
Persoana care mi-a spus cu un emoticon foarte zâmbitor pe facebook, că le-a primit de la o persoană şi că nu le mai doreşte, îmi spusese că o ia sigur, o doreşte foarte mult şi nu era prima dată când îmi trăsese ţeapă. Dar am zis, benefit of the doubt şi era oricum o singură carte la 15 lei. Puteam să trăiesc cu asta.
Amuzant este că prima dată când am încercat să tranzacţionez cu persoana respectivă, mi-a tras ţeapă după ce cu două ore înainte discutasem o posibilă locaţie, tot ce mai trebuia era ziua şi ora. Mă lungise şi atunci, că este plecată, că dacă pot în altă zi. Până să ajung acolo, le-a primit cadou. Cărţi care nu se prea găseau, dar am zis că în Bucureşti poate se găsesc la anticariate.
All good, am mai încercat să colaborez cu persoana respectivă, le cerea rezervate din nou pentru 2-3 săptămâni, am fost de accord la început, însă era pe vară, iar eu nu aveam să stau în Bucureşti. A picat şi atunci.
Recent, pentru o singură carte pe care mi-a spus că o dorea şi sigur o lua şi pe care mi-a cerut să o rezerv pentru 2 săptămâni pentru că era plecată din Bucureşti, deşi în mod normal acum e şcoală şi toate cele, m-a anuţat că a primit-o de la o prietenă. Ok. Atunci m-am enervat.
Nu suport oamenii care spun ceva şi după îţi trag preşul de sub picioare. Ori o vrei şi anunţi persoanele apropiate, ori nu mă mai pune să rezerv. După ce i-am comunicat să nu mai comenteze la anunţuri viitoare şi i-am spus că după ce mi-a făcut faza de două ori ar fi drăguţ să îi dau nişte recomandări pe grupul respectiv, persoana mi-a răspuns printre alte spunându-mi că nu e cazul să începem cu glume proaste.
Glumele mele proaste? Adică rezerv ceva, acel ceva pe care îmi spui că îl iei sigur şi după te trezeşti că ţi-a picat cartea din cer? Asta nu o mai cred. Mai ales când mi-ai mai făcut-o o dată.
Nu sunt o persoană răutăcioasă, dar ţin mult la ce spune omul, de aceea mă enervez când văd că sunt persoane care nu iau în serios ceea ce spun.
Ultima parte pare foarte agresivă, dar aş vrea ca oamenii să ia mai în serios ceea ce spun.
 Cam asta ar fi pentru săptămâna asta.
Plănuiesc să postez ceva legat şi de facultatea tot ceva incluzând săptămâna asta minunată, dar cred că o să fie la fel de lungă. După asta poate iese şi un wrap up. Dar cred că ar fi mai bine să nu plănuiesc în avans, pentru că după nu mai fac nimic.
La voi cum a fost săptămâna aceasta? Ce mai citiţi?

Eu citesc Six of Crows de Leigh Bardugo şi vreau să o termin azi sau mâine, pentru că după urmează un buddy read cu Claudia la Crooked Kingdom

Comentarii

Simina S a spus…
Uh, îmi pare rău ca ți s-a întâmplat asta. Am mai auzit de persoane care au pățit chestii de genul. În orice caz, îți doresc experiențe mai plăcute în asta data viitoare. :D

Pupici!
Unknown a spus…
Oameni pot fi foarte dificili, asta e sigur si uneori chiar imposibili dar nu prea sunt multe de facut.
Am inceput sa citesc Martianul de Andy Weir, pare promitatoare :)
Denisa C a spus…
@Simina, se intampla, dar sunt si experiente foarte placuta, in care te intalnesti cu persoanele respective si discuti putin si cartea. Astea imi plac la nebunie. :D

@Denisa asta asa e, dar cred ca e mai bine sa le tragem putin atentia. Cat despre Martianul, chiar sunt curioasa sa-mi spui ce crezi, mie una mi-a fost greu sa trec prin ea, nu m-a atras deloc si n-am reusit sa o termin. :)
Madeline a spus…
Poate te voi ajuta cu acest ingropat pentru ca te invit la un concurs :)) ♥
http://heartofthewords.blogspot.ro/2016/11/concurs.html

Postări populare de pe acest blog

RECENZIE: Luminile Nordului, Pumnalul Tăinuit, Ocheanul de Ambră (Materiile Întunecate #1, #2, #3) de Philip Pullman

RECENZIE: Oraşul Oaselor (Instrumente Mortale #1) de Cassandra Clare

#TheReadingQuest TBR