vineri, 27 iunie 2014

RECENZIE: Declaraţia (Declaraţia #1) de Gemma Malley

Numele meu e Anna.
Numele meu e Anna şi n-ar trebui să fiu aici. N-ar trebui să exist. Trăiesc însă. Nu e vina mea că sunt aici. Nu am cerut eu să mă nasc. Nu înseamnă însă că, dacă exist, e bine. M-au prins din vreme, ăsta e semn bun.
Anna îşi ţine un jurnal secret într-un caiet roz. Îl ascunde în fiecare seară pentru că nu vrea să fie prinsă că încalcă regulile. Viaţa la Grange Hall este guvernată de reguli, reguli care trebuie să fie învăţate, pentru a compensa pentru încălcarea celei mai importante dintre toate.
Anna ştie că ar trebuie să fie recunoscătoare pentru locul ei de la Grange Hall, pentru că părinţii ei au fost iresponsabili când au conceput-o. Au încălcat regula care interzice procrearea şi acum Anna trebuie să răsplătească societatea pentru gestul lor egoist. Ea trebuie să înveţe să devină folositoare.
Într-o zi însă apare Peter, care îi spune Annei lucruri şocante, despre părinţii ei, despre Declaraţie, despre viaţa de dincolo de zidurile de la Grange Hall. Curând, Anna începe să se îndoiască de tot ce învăţase până atunci. Un roman intens şi palpitant despre viaţa Annei şi a lui Peter şi lupta lor de a scăpa de trecut şi de a-şi croi un viitor mai bun.



În ultima perioadă am devorat distopii, una după alta. Declaraţia, este o distopie descoperita cu ajutorul fetelor de pe blogul  Walking on Letters. Aşa că atunci când am văzut-o în librărie am zis că trebuie să o citesc şi mi-am cumpărat-o. În plus coperta este foarte frumoasă.

Se pare că distopiile au devenit preferatele mele, cu cât citesc mai multe cărţi de acest gen, cu atât mai mult mă încântă modul în care autorii reuşesc să contureze o lume în viitor.

Declaraţia, ne prezintă o lume distopică, în care să fi nemuritor stă la o semnătură distanţă.

Anna însă nu a avut parte de o alegere, ea este un Surplus, ceva ce nu ar trebui să existe, dar care lucrează din greu pentru a deveni Folositoare.

Trebuie să recunosc că la început perspectiva Annei m-a derutat, nu puteam să cred că o persoană poate să fie atât de influenţabilă, încât să nu vadă altă lume decât cea care îi este prezentată de cei la putere. Încrederea pe care o avea în cei Legali era de necrezut.

Modul în care percepea lucrurile, felul limitat în care îşi privea viitorul, nu fac decât să demonstreze cât de bine îi izolau Legalii, cei nemuritori, pe Surpluşi.

Ce m-a surprins cel mai mult a fost egoismul oamenilor, egoismul pe care îl vedem în viaţa de zi cu zi, dar parcă dus la extrem. Să crezi că dreptul tău de a exista este mai presus de al altuia mi-a oferit motivul de care aveam nevoie să cred că un ser de stopare a îmbătrânirii, nu ar fi deloc o descoperire de valoare pentru omenire.

Descoperind însă că este mai mult la lumea de afară decât cei îi prezintă Legalii, Anna prinde curaj, încredere şi o nouă perspectivă a vieţii şi ce îi poate oferii aceasta.

Dezvoltarea ei ca personaj este incredibilă. A devenit eroina pe care am adorat-o, eroină pe care aş vrea să o mai urmăresc.

Acţiunea cărţi ne trece prin mai multe puncte de vedere, astfel descoperim că fiecare îşi are propria povară fie că este Legal, fie că este Surplus.

Cu toţi ne-am gândit cât de bine ar fi să trăim veşnic, să-i avem pe cei dragi alături de noi şi să duce o viaţă plină de bucurie nesfârşită, însă nu ne-am gândit niciodată cum ar afecta asta întreaga planetă. Cum ar fi ca toţi să ne dorim acest lucru, să avem acces la el. Nu ne-am gândit niciodată la ceilalţi, la cei care s-ar naşte după noi. Nu ne-am gândit că în felul aceasta le-am fura viaţa lor, dorind să o prelungim la nesfârşit pe a noastră.

Această carte prezintă efectele negative ale dorinţei noastre, ne arată că în această lume, dorinţele noastre îi afectează fară să vrem pe ceilalţi.

O carte care le are pe toate: acţiune, romantism şi umor .O carte care vă trece printr-o mulţime de trăiri, care vă va testa umanitatea şi vă va arată cât de important este să preţuim timpul pe care îl avem, timpul care nu se întoarce.

Chiar dacă editura Rao nu a publicat şi celelalte volume din această trilogie, le voi căuta, cu siguranţă, în engleză, pentru că sunt foarte curioasă de continuarea ei şi de cum va descrie în continuare autoarea această lume. 

“Ce contează timpul, când oricum fiecare clipă este furată.” 

“La început îl urmă cu prudenţă, dar cu fiecare pas o cuprindea o spaimă din ce în ce mai mare. Frica de înălţime, frica de necunoscut, frica de a descopri în vârf cât de minunat e totul. Dar şi frica de a sta pe vârful unei stânci povârnite unde nu va reuşi să se ţină şi va cădea.
Oare e atât de rău să cazi? se întrebă ea. Cum ar fi mai bine, să vezi vârful muntelui măcar o clipă, apoi să cazi sau să nu-l vezi niciodată? Sau, aşa cum ar spune doamna Pincent – cu cât îndrăzneşti să te caţeri mai sus, cu atât mai tare te vei zdrobi de pământ? “ 

“Spunea că aparţinem unul altuia, deoarece el a fost născut cu o  flore şi eu am fost născută cu un future şi că florile şi fluturii au nevoie unii de alţi pentru a supravieţui.” 

“Dar ştiu că lumea va fi un loc mai bun şi că suntem foarte norocoşi că ne aflăm aici. Ştiu că trebuie să trăim fiecare clipă, pentru că nu vom fi aici pentru totdeauna şi nici n-aş vrea asta. Când ştii că un lucru se va termina, apreciezi şi mai mult acel lucru. Aşa e şi cu viaţa: vrei să guşti fiecare clipă.” 


joi, 26 iunie 2014

Noutăţi despre ecranizările cărţilor noastre preferate

Zilele acestea am tot dat peste noutăţi despre ecranizările cărţilor mele preferate.

La Insurgent (Divergent #2) au început deja filmările şi deşi am înţeles că au introdus un personaj care nu era în carte, doar de dragul de a face un triunghi amoros, sper din tot sufletul să nu facă acest lucru. 
Divergent este trilogia mea preferată şi aş vrea să o văd pe toată ecranizată.
Insurgent va apărea pe 20 martie 2015 în SUA. 

În cazul penultimului film din Jocurile Foamei,  Revolta partea I (Jocurile Foamei #3), filmările s-au încheiat şi avem deja parte de un teaser, din câte am înţeles vom aveam şi un trailer destul de curând.
Vă las mai jos teaserul. Este pur şi simplu genial.
     Revolta partea I va apărea pe 21 noiembrie 2014 în SUA.


După cum ştiţi Academia Vampirilor nu a avut succesul pe care l-a înregistrat Divergent, însă se pare că vom aveam parte de adaptarea celui de al doilea roman din cunoscuta serie Academia Vampirilor de Richelle Mead, care se va numi Frostbite – Iniţierea. Dar aceaştia au nevoie de fani, care să facă proiectul popular pe reţele de socializare, aducând astfel noi fani atât cărţilor, cât şi filmelor. Să sperăm că va fi realizată ecranizarea volumului şi de asemenea că filmele vor fi mai serioase şi întunecate, la fel ca şi cărţile.

Noutăţile nu s-au terminat, Oraşul de Cenuşă (Instrumente Moratale #2) se va filma şi el. Încă nu se ştie sigur dacă actori vor fi aceaşi, însă aşteptăm cu nerăbarea continuarea. Aş vrea să văd şi ecranizarea celui de al treilea volum, deoarce acela este preferatul meu.
Recenziile la volumele doi şi trei din seria Instrumente Mortale vor apărea şi ele curând pe blog.


După succesul filmului Sub aceeaşi stea de John Green, alte două romane ale autorului vor fi ecranizate: Căutând-o pe Alaska, apărută la editura TREI şi Paper Towns, care va apărea în toamnă tot la editura TREI. Nu am citit cele două romane însă cu siguranţă le voi citi, deoarece am adorat Sub aceeaşi stea

Ce ecranizare aşteptaţi cu nerăbadare?


miercuri, 25 iunie 2014

RECENZIE: Carrie de Stephen King


“Carrie este o adolescentă timidă și retrasă, care, din copilărie, îndură persecuțiile și ironiile colegilor de clasă. Umilințele la care o supun devin o tortură din care simte ca nu mai poate ieși. Mai mult, este și victima fanatismului religios al mamei sale, o ființă violentă, brutală.
Când disperarea ajunge la apogeu, Carrie își descoperă o putere înspăimântătoare - telekinezia -, ce-i oferă darul răzbunarii: poate să miște, să arunce, să zdrobească și să incendieze orice de la distanță.”





Mereu m-am întrebat cum îi afectează pe cei din jur cuvintele noastre jignitoare. De ce unii dintre noi se simt bine atunci când insultă şi râd de ceilalţi?

Romanul Carrie ne arată cât de mult rău pot să facă aceste cuvinte şi cum pot cei jigniţi să le întoarcă favorul celor care au râs de ei, însă totul combinat cu puteri telekinetice.

Auzisem multe lucruri bune de Stephen King, aşa că am hotărât să-i încerc şi eu romanele.

Am ales Carrie, deoarece mi s-a părut o lectură scurtă şi destul de uşoară, poate nu la fel de înfricoşătoare pe cât mă aşteptam să fie , însă cu siguranţă şocantă.

Carrieta – Carrie - White trăieşte împreună cu mama ei, care este cunoscută drept o credincioasă fanatică. Aceata este o fată destul de retrasă, care nu socializează cu nimeni, nu are prieteni şi face doar ce îi spune mama ei.

Asta până când are parte de prima ei menstruaţie.

Cartea este scrisă din mai multe perspective, acestea intercalându-se cu interviurile celor care au cunoscut-o pe Carrie şi cu documente legate de telekinetică.

Cum am spus cartea nu este înfricoşătoare, însă este şocantă.

Personaje cum ar fi mama lui Carrie sau Chris, colega de liceu care decide să-i facă viaţa un calvar lui Carrie, sunt personaje care au un singur ţel în minte. Una vrea să o păstreze pe fiica ei pură şi să o scape de orice păcat, în timp ce cealaltă vrea să o umilească şi să o facă să regrete că s-a pus în faţa visului ei de a participa la balul de absolvire.

Avem şi personaje care realizează greutatea cuvintelor şi ce pot ele să le facă oamenilor. Personaje care încearcă să rămână puternice şi să evite pe cât posibil dezastrul, însă deşi se chinuie să schimbe ceva, totul pare să iasă pe dos.

Carrie este un personaj fascinant. Prezentată la început ca o fată cuminte şi ascultătoare, cu cât face cunoştinţă cu lumea reală, departe de mama ei şi de toate îndocrinările ei, devine mai puternică şi sigură pe ea.


La fel cum ar face orice adolescent normal, începe să se bucure de viaţa pe care o are şi găseşte noi perspective din care să privească lucrurile, scăpând încet, încet de îndocrinările mamei sale.

Dar, ce se întâmplă însă când gluma unor adolescenţi, distruge cea mai frumoasă seară nu doar pentru ea ci şi pentru ceilalţi copii.

Finalul a fost cu siguranţă sângeros şi distructiv. Toate cuvintele tăioase şi-au găsit sfârşitul, în foc.

Recomand Carrie deoarece avem nevoie să realizăm uneori că jignirile rănesc, chiar dacă pe noi cei ce privim din exterior ne amuză. 


“Marea tragedie este că… după război mulţi viteji se-arată.” 

“-Nu. N-are nicio importanţă. Liceul nu-i un loc foarte important. Când intri, ai impresia că-i cine ştie ce, dar când se termină nimeni nu se mai gândeşte c-a fost mare scofală, doar încrezuţii. Ca frate-meu şi gaşca lui, oricum.” 

”-Dar rar se întâmplă să descopere cineva vreodată că faptele sale, propriu-zis, practic, îi rănesc pe ceilalți! Oamenii nu devin mai buni, se fac mai deştepți doar. Și când te-ai făcut mai deștept nu încetezi să smulgi aripile muștelor, nu faci decât să cauți motive mai serioase pentru a o face.” 

“ “Ar fi încurajator să putem crede că firea adolescenţilor este capabilă de un asemenea gest care să salveze mândria şi imaginea de sine a păstrării inferioare din ordinul scurmătoarelor” a declarat Jerome într-un număr recent din The Atlantic Monthly “dar ştim bine că nu e aşa. Găina slabă nu este ridicată blând din praf de către tovarăşele ei; mai degrabă, este exterminată rapid şi fără milă”. “ 

“Dar regretele nu sunt decât Kool-Aid pentru stările emotive omeneşti. Ele sunt ceea ce spui când răstorni o ceaşcă de cafea sau îţi nimereşte bila în şanţ când joci popice cu fetele din ligă. Adevăratele regrete sunt la fel de rare ca şi iubirea adevărată. “ 

Atât filmul din 1976, originalul, cât şi remake-ul din 2013, nu m-au dezamăgit, însă m-au lăsat cu un gust amar. Mi-a plăcut aproape tot la ambele filme, cu excepţia finalului.

Nu am înţeles de ce au schimbat finalul. Cel din carte era perfect.

În schimb în film mi s-a părut copilăresc şi nu la fel de distructiv, nu a arătat-o pe Carrie la fel cum aş fi vrut să o văd, nemiloasă, faţă de cei care au rănit-o. 


Noutăţi de vară

Bună blogosferă!

Pentru cei care au terminat cu examenele cum este în vacanţă?

Pentru cei care încă mai au de îndurat, mult succes!

Momentul acela de libertate a sosit. Este vacanţă pentru o bună parte din blogosferă. Deşi în ultimele luni  am avut mulţi absenţi, sper ca odată cu vară să se întoarcă şi ei.

Mă voi ocupa mult mai mult de blog, faţă de lunile precedente în care aveam trei postări pe lună.

După cum o să observaţi şi din numele blogului, s-a petrecut o schimbare. Avem o nouă iubitoare de cărţi care este gata să ni se alăture şi să ne împărăşească totul despre cărţile pe care le adoră.

Claudia este noua mea colegă de blog şi o foarte bună prietenă.

Sper, eu, că va posta o scurtă prezentare în care să o cunoaşteţi mai bine.

Am câteva recenzii scrise pe care le voi posta regulat de azi înainte. Şi desigur mă  voi pune pe scris recenzii la cărţile care încă nu au.

Cum deja mi-am făcut lista de citit, trebuie să mă apuc de ea şi să încep să tai din ele.


Vă urez vacanţă plăcută şi spor la citit. Ne vom vedea destul de des de azi înainte. 


luni, 16 iunie 2014

Plouă cu melodii

Yap, se întâmplă. Rubrica asta prinde viaţă din nou.

Am observat că în ultima perioadă am avut playlist-ul telefonului pe shuffle. De ce? Având în vedere că şi eu am o mie de stări în zece minute, am zis de ce nu. Am renunţat la micile playlist-uri şi am folosit playlist-ul mare.

Deci de ce naiba nu am postat deloc la rubrica asta? Habar n-am.

Să începem deci.

 Cea mai nouă descoperire: Zara Larsson – Carry you home
Am mai ascultat o melodie de a ei, în perioada mea Academia Vampirilor, însă după am cam uitat de ea. Îmi place foarte mult melodia, îmi dă o stare de fericire.
“I've been, I've been through the days
When bright love turns into hate”

Cântăreţ favorit:  Ed Sheeran – Don’t
Drăguţul de el. Cum am văzut la abonamentele de pe youtube o melodie postată de el am sărit cu play-ul. Faceţi şi voi la fel.
“Don't fuck with my love
That heart is so cold”

Cântăreaţă favorită: Lana del Rey – Serial Killer (K Theory  remix)
Melodie mai genială ca asta nu am auzit. Genialăăăăăă.
“Do it for the thrill of the rush
Love you just a little too much, much”

Trupă favorită: Karmin – Pulses
Îi ador. Voi folosi din nou un cuvânt prea des folosit de mine : genialiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
 
“I wanna raise pulses
La chica with the most-est”

Inspiraţia săptămânii:  Hakuna Matata

Este vară. Aşa căăăă hakuna matata.
“Hakuna Matata! Ain't no passing craze
It means no worries for the rest of your days”


Revin mai pe seară cu o recenzie. Până atunci, enjoy.

duminică, 15 iunie 2014

RECENZIE: Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald

“Nick Carraway, un tânar fascinat de visul american, proaspăt venit la New York şi doritor de succes, împărtaşeşte povestea transformării lui James Gatz în Jay Gatsby.

Pe fundalul unei Americi prospere dar haotice, Gatz, mânat de mirajul iubirii faţă de Daisy Buchanan, îşi schimbă viaţa, devenind din student la Oxford gangster, traficant de alcool şi apoi milionar. Iubirea sa pentru Daisy nu se împlineşte însă; rămâne povestea donquijotescă a Marelui Gatsby, desfaşurată odată cu un iluzoriu, nesfârşit American dream.”


Recenzia este scrisă mai demult, am modificat-o puţin, sper să vă placă. Ce trebuie să ştiţi este că trebuie să citiţi cartea, este incredibilă.

Am avut mereu un mare respect faţă de clasici. Modul lor de a contura povestea, de a contura personajele este uimitor.

Modul magnific prin care F. Scott Fitzgerald ne atrage cu uşurinţă în lumea superbă şi fabuloasă a lui Gatsby este de invidiat.

Deşi mă aşteptam ca povestea să fie spusă din punctul de vedere a lui Gatsby, către final m-am bucurat de alegerea autorului.

Acţiunea se pretrece în anii ’20, unde suntem întroduşi în fabulosul New York de către Nick Carraway, un bărbat dornic de schimbare şi dezvoltare.

Cel mai mult din roman reiese personalitatea şi caracterul personajelor, şi modul în care emoţiile le afectează acţiunile. Am fost mereu surpinsă de modul în care clasicii reuşesc să prezinte atât de clar defectele şi calităţile unui personaj, reuşind să ne arate cum partea sa bună încearcă să o acapareze pe cea rea.

Oamenii erau libertini, se puteau exprima liber, unii neavând frică de consecinţele acţiunilor lor. Impulsivitatea pe care am văzut-o în anumite persoanaje şi naivitatea altora, se contrastau perfect.

Personajul cel mai surprinzător a fost, desigur, Jay Gatsby. La început l-am privit ca pe un mister, însă descoperindu-l am ajuns să-l privesc cu admiraţie, dar şi cu scepticism.

Sensul pe care l-a dat vieţii lui, determinarea care l-a condus către împlinirea dorinţei sale, au fost calităţile care au făcut din el un model pentru mine. Însă asta nu înseamnă că defectele lui dispar, lupta pe care o dă cu el însuşi încercând să descopere ce ar vrea să facă, dar totodată şi ce e corect, este ceea ce îl face să fie om.

Un alt personaj care m-a suprins a fost Daisy, prima scenă în care am întâlnit-o am adorat modul ei de a privi lucrurile, cunoscând-o mai bine, însă, nu am mai avut acelaşi sentiment. Este prima dată când întâlnesc un personaj care îmi schimbă părerea despre el atât de radical, care mă face să nici nu îl respect.

Romanul prezintă tipologii de oameni, modul lor de a percepe fiinţele de lângă ei, frica şi curajul de a spune ce gândesc.

Întotdeauna am fost suprinsă de creionarea personajelor din romanele clasice, deoarece, cred eu, faţă de cele din ziua de azi, personalitatea lor e mult mai bine surprinsă. Mereu ajung să mă întreb, oare aş fi reacţionat la fel?

Sentimentele care împing un personaj să reacţioneze într-un fel la o întâmplare, îl fac pe altul să reacţioneze total opus. În timp cel îl respecţi pe unul pentru curajul lui, îl urăşti pe celălalt pentru laşitatea de care dă dovadă.

Am descoperit, alături de Nick Carraway, că adevărul, crud, doare, însă este o laşitate să te ascunzi, să fugi. Oameni au tendinţa să fug atunci când greutaţile apar, sau să plece atunci când perspectiva din care privesc ei lucrurile nu mai este la fel de bună ca înainte.

Dar asta nu înseamnă că nu există şi oameni care vor rămâne lângă tine.

În final această carte ne prezintă şi o prietenie adevărată, prietenia dintre Jay Gatsby şi Nick Carraway. O prietenie pe care mulţi ar dori-o, dar nu mulţi o găsesc în viaţa pe care o trăiesc.

Recomand această carte, la fel de mult cum recomand fiecare clasic, pentru că autori romanele clasice sunt cei care vă vor face să aveţi o multitudine de sentimente.

Încă nu am văzut filmul, cel cu Leonardo Dicaprio, dar după sesiune, cred că îl voi viziona. Din câte am înţeles respectă foarte bine cartea, doar petrecerile sunt puţin prea extravagante.

“ ’Whenever you feel like criticizing anyone’, he told me, ‘just remember that all the people in this world haven’t had the advantages that you’ve had’ “ 

“ ‘I’m glad it’s a girl. And I hope she’ll be a fool – that’s the best thing a girl can be in this world, a beautiful little fool.’ “ 

“ ‘You see I think everything’s terrible anyhow’, she went on in a convinced way. ‘Everybody thinks so – the most advance people. And I know. I’ve been everywhere and seen everything and done everything.’ “ 
 
“She was incurably dishonest. She wasn’t able to endure being at a disadvantage and, given this unwillingness, I supposed she had begun dealing in subterfuges when she was very young in order to keep that cool, insolent smile turned to the world and yet satisfy the demands of her hard, jaunty body.
It made no difference to me. Dishonesty in a woman is a thing you never blame deeply- I was casually sorry, and then I forgot.” 

“She saw something awful in the very simplicity she failed to understand.” 

“He talked a lot about the past, and I gathered that he wanted to recover something, some idea of himself perhaps, that had gone into loving Daisy.”

“He stretched out his hand desperately as if to snatch only a wisp of air, to save a fragment of the spot that she had made lovely for him. But it was all going by to fast now for his blurred eyes and he knew that he had lost that part of it, the freshest and the best, forever.” 

“Gatsby believed in the green light, the orgastic future that year by year recedes before us. It eluded us then, but that’s no matter – tomorrow we will run faster, stretch our arms farther… And one fine morning -
So we beat on, boats against the current, borne back ceaselessly into the past.” 


miercuri, 4 iunie 2014

Lecturi de vară

Hei, hei, blogosferă!

Ce mai faceţi? Cum o mai duceţi? Toate bune şi frumoase, nu?

Eu sunt în plină sesiune, mâine am examen la economie mondială, neimportant. O să-mi explodeze capul, aşa că m-am gândit să postez şi eu ceva pe blog.
Oficial este vară. Aşa că eu m-am pregătit cu o listă.

Imediat după ce termin cu examenele, adică după 20 iunie, o să mă apuc de citit.

O să încep prin a vă arăta seriile/trilogiile în care mai am doar o carte de citit şi plănuiesc ca vara asta să le închei.

v  Clockwork Princess (Dispozitive Infernale #3) de Cassandra Clare -  am citit seria Instrumente Mortale de curând şi nu vreau să primesc spoilere în legătură cu trilogia asta, mai ales cu ultima carte, aşa că după sesiune este prima carte pe care o să o citesc.

v  United we spy (Fetele Gallagher #6) de Ally Carter – ştiu că m-am apucat de cartea asta în 2013 şi am lasat-o baltă, nu îmi aduc aminte de ce, dar îmi e dor de Zach şi chiar vreau să ştiu cum se termină.

v  Charmfall (Elita Întunecată #3) de Chloe Neill – mi-a plăcut foarte mult trilogia, cel puţin primele două cărţi. Aşa că abia aştept să o termin, sper să fie un final bun.

v  Răfuiala (Forţele răului absolut #3) de Kelly Armstrong – vreau să termin trilogia, chiar dacă volumul doi m-a cam enervat, chiar vreau să termin  trilogia.

Acum urmează seriile/trilogiile pe care vreau să le încep vara aceasta.

¨      Angelfall (Penryn & the End of Days #1) de Susan Ee – îngeri, chiar sunt curioasă în legătură cu seria asta, în plus am auzit numai lucruri bune despre ea.

¨      Legend (Legend #1) de Marie Lu – distopieeeee, sunt cam nebună după genul ăsta în ultima perioadă. Aşa că la naiba!

¨      Let love in ( Love #1) de Melissa Collins – nu ştiu prea multe despre seria asta, dar  e o poveste frumoasă şi chiar am nevoie de puţină dragoste.

¨      Obsidian (Lux #1) Jennifer L. Armentrout – vreau să citesc seria asta, toată lumea spune că e super bună, aşa că I’m joining, let’s hope so.

Ce nu putea să lipsească din to be read în vara asta, sunt vampirii:

Ø  Jurnalele lui Ştefan de L.J. Smith – vreau să citesc seria asta, deoarece am cele şase volume şi sunt foarte scurte. În plus, sper eu, să mai ridice din aşteptările pe care le am de la serial, pentru că nu ştiu dacă în toamnă o să mai urmăresc Jurnalele Vampirilor, despre seriale o să fac o postare diferită.

Ø  Vampirii Sudului de Charlaine Harris – deţin doar primele patru volume, dar dacă seria chiar este bună, le voi achiziţiona şi pe restul.

Ø  Chicagoland Vampires de Chloe Neill – am citit deja  două cărţi de autoare şi mi-au plăcut, din câte am auzit seria asta este mult mai bună ca Elita Întunecată.

Acum că am rămas fără categori vă voi prezenta alte cărţile pe care vreau să le citesc.

·         Hoţul de cărţi de Markus Zusak – cât mă abţin să nu văd filmul. Vara asta trebuie să o citesc. Germania, sună foarte interesant.

·         Zi după zi de David Levithan – mi-a plăcut foarte mult descrierea şi cred că o să fie o lectură interesantă.

·         Cele 13 motive de Jay Asher – ştiu că atunci când a apărut cartea avea recenzii destul de bune, însă în utima perioadă am dat peste câteva negative. Sunt foarte curioasă să văd cum e tratată tema în cartea aceasta

   ·      Fangirl de Rainbow Rowell – titlul spune tot. Sunt foarte curioasă în legătură cu cartea aceasta şi abia aştept să mă apuc de ea. 


§  TrădăriGelozie (Altfel de îngeri #2,3) de Lili St. Crow – momentan citesc primul volum, nu pot să spună că mă dă pe spate, dar sper că undeva în viitoarele pagini chiar se va întâmpla ceva spectaulos.

§  Răpirea (Cele 9 vieţi ale lui Chole King #2) – ştiu că primul volum mi-a plăcut, în plus am cartea de ceva vreme. Nu ştiu dacă o să termin trilogia, mai întâi să văd cum reacţionez la volumul doi.

§  Spulberă-mă (Spulberă-mă #1) de Tahereh Mafi – asta este o recitire, pentru că aş vrea să termin trilogia. Aşa că probabil voi citi şi Unravel me şi Ignite me.


*      Jane Eyre de Charlotte Bronte – am cartea asta de ceva vreme şi am observat că nu am citit atât de mulţi clasici pe cât aş fi crezut, aşa că vreau să o încerc.

*      Emma de Jane Austen – vara aceasta plănuiesc să citesc toate romanele lui Jane Austen. Emma şi Parcul Mansfield sunt cele pe care încă nu le-am citit. Momentan nu am Parcul Mansfield pentru că nu găsesc ediţia care să se potrivească cu restul.


o   Anna Karenina de Leo Tolstoy – din nou m-am ţinut departe de film, lectura cărţi o să fie interesantă pentru că este în engleză, so wish me luck.

o   Crimă şi pedeapsă de F. M. Dostoievski – de când vreau să citesc cartea asta, mulţi o recomandă. Aşa că va fi una din lecturile mele în vara aceasta.

o   Fundaţia, Fundaţia şi Imperiul de Isaac Asimov – m-am hotărât să mă avânt  în genul science fiction un pic mai mult şi ce autor mai bun decât Asimov.

o   Shinning de Stephen King – după ce am citit Carrie, care mi-a plăcut foarte mult, sunt gata să mai încerc romane de acest autor

o   Copiii căpitanului Grant de Jules Verne – probabil v-aţi întrebat ce este cu carte roşie fără titlu în spate. Este o carte de Jules Verne, una căreia mamei mele i-a plăcut foarte mult, această ediţie este aceea pe care a citit-o şi ea când era adolescentă. Sunt foarte entuziasmată să o citesc.


#   Frăţia Inelului, Cele două turnuri (Stăpânul Inelelor #1,2) de J.R.R. Tolkien – cine nu vrea să citească Stăpânul Inelelor? O să deţin în curând şi al treilea volumul şi am de gând să le citesc pe toate vara aceasta. De asemenea Hobitul este pe lista, din capul meu.

#   Urzeala Tronurilor (Urzeala Tronurilor #1) – ador serialul, este genial. După ce se termină sezonul patru am de gând să citesc primul volum poate şi al doilea, şi să încerc să ajung cu lectura la zi şi să nu mă mai tortureze atât serialul.

Cam astea ar fi cărţile pe care chiar vreau să le citesc, bineînţeles că se vor mai adăuga şi altele, dar în principal acestea sunt. Câteva le voi citi împreună cu o prietenă şi în felul ăsta vom discuta în timp ce le citim.

Care sunt lecturile vostre de vară? Aveţi liste? Sau luaţi la întâmplare?