vineri, 29 martie 2013

Primele 100 de cuvinte - Dispăruţi de Michael Grant

Cine nu ar vrea să trăiască în FAYZ?
 Trebuie să spun cartea asta chiar mi-a stârnit interesul.Deşi începe puţin mai lent, devine foarte interesantă pe parcus.







“Acum profesorul vorbea despre Războiul Civil, iar în minutul următor a dispărut.
Pur şi simplu.
A dispărut.
Nici un poc.Nici o lumină.Nici o explozie.
Sam Temple stătea la ora de istorie privind în gol la tablă, pierdut printre gânduri.Se vedea pe plajă  împreună cu Quinn .Jos pe plăcile de surf ,urlând ,pregătindu-se pentru prima plonjare în apa rece a Pacificului.
Pentru un moment,crezu că doar îşi imaginase profesorul dispărând.Pentru un moment crezuse că intrase într-un vis.
Sam se întoarse către Mary Terrafino ,care stătea chiar în stânga sa.
-Ai văzut şi tu ,nu-i aşa?
Mary avea privirea aţintită către locul…”






Denise C.

joi, 28 martie 2013

A reader's life! #4

O nouă postare în rubrica “A reader’s life” .

Girls is chow time!!<33





Denise C.

miercuri, 27 martie 2013

RECENZIE: Pe cuvânt de spioană (Fetele Gallagher #2) de Ally Carter


Rezumat:



“După ce a trebuit să renunţe la primul ei prieten, Josh, tot ce-şi doreşte acum Cammie este un semestru liniştit. Dar asta e mai uşor de spus decât de făcut când eşti elevă la cea mai bună şcoală din lume… pentru spioane: Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale.
 După ce este învinuită pentru o breşă în securitate care pune în primejdie statutul ultra-secret al şcolii, Cammie şi prietenele ei află că şcoala lor urmează să găzduiască o serie de musafiri misterioşi — nume de cod: Blackthorne. Şi, în curând, fetele se strecoară prin pereţi şi coridoare secrete, montează microfoane şi dispozitive de urmărire şi iau amprente pentru a afla adevărul despre Blackthorne şi pentru a o disculpa pe Cammie. Şi chiar dacă au încredere în talentele lor de spioane, de data asta ţintele sunt mai dificile (şi mai sexy!), iar miza pentru inima lui Cammie — şi iubita ei şcoală — mai mare ca niciodată.”










De ce este aşa special al doilea volum al serie “Fetele Gallagher”,aş avea două motive:
1.      Misterele
2.      Zachary Goode!!

Cartea ne introduce din nou în lumea lui Cammie Morgan alias Cameleonul, care datorită unor mici probleme cu băieţi ,nu se mai poate folosi aşa mult de cameleonismul ei.
Deşi relaţia cu Josh nu a mers într-o direcţie bună,Cammie nu poate decât să spere că nu va mai întâlni niciun băiat care să-i distragă atenţia de la menirea ei de spioană.

“Avantaje şi dezavantaje când eşti o spioană cu inima frântă:
Avantaj: Ori de câte ori îţi vine să dai un pumn cuiva, poţi să o faci.Cât vrei de tare .Pentru aprecierea şcolară.”

Însă Cammie nu ia în considerare că mama ei, hotărăşte să aducă în interiorul Colegiului  Gallagher pentru Tinere Execepţionale, un grup de băieţi de la Institutul Blackthorne,tocmai pentru a-şi ajuta elevele să lucreze cu ei.
Şi astfel inima lui Cammie intră din nou într-un joc al iubirii şi soarta o aduce din nou în faţa unui băiat ,pe care avusese deja ocazia să-l întâlneasca în timpul unui exerciţiu pregătit de Joe Solomon, pentru orele de Operaţiuni sub Acoperire ,şi anume Zachary Goode.
Acesta este un mister total pentru ea. Zach nu se aseamană deloc cu Josh, însă este la fel ca şi ea: un spion, pregătit să observe tot ce se întâmplă în jurul lui.

“Dar oare Zach era agitat?Nu .Doar afişa acelaşi zâmbet ştiu-ceva-ce-tu-nu-ştii pe care mi-l oferise prima oară în liftul din Washington DC.
-Încetează.
-Ce?a întrebat el ,cu un aer total innocent-cum sunt foarte sigură că nu este.
-Îţi place mult prea mult.Zâmbeşti afect.
Am ajuns pe hol şi am pornit spre Sala Mare.
-Am o veste pentru tine ,Fată Gallagher :dacă nu-ţi face plăcere, ţi-ai greşit meseria.”

Cammie încearcă să descopere împreună cu Bex, Liz şi Macey, ceva mai mult despre acest Institut de băieţi care până atunci era inexistent.
Misiunea lor de data aceasta :să descopere ce are de ascuns Zachary Goode.

 “-Domnul Smith spune că lucrările noastre semestriale trebuie să fie un proiect comun.Şi mama a spus că ar trebui să  ma străduiesc să “îmbrăţişez  natura cooperantă a acestui schimb de experienţă”, am spus ca şi cum aş fi citat cuvânt cu cuvânt şi nu aş fi improvizat deloc.
Zach a ridicat o sprânceană:
-Şi tu vrei să mă îmbrăţişezi pe mine?
-Doar în sens şcolar.Uite, vrei să faci proiectul ăsta sau nu?”

Însă misiunea este dificilă ,deoarece Zach este un spion bun,dar spioanele noastre nu se lasă cu una cu două şi încearcă să-l decripteze, ca pe un cod.
Misterios şi întunecat totodată, Zach o pune pe jar pe spioana noastră.

“Viaţa reală în serviciile secrete nu e o luptă între pisici şi şoareci-ci între pisici şi pisici.”

Însă ce se întâmplă atunci când Colegiul Gallagher este în pericol ,iar fetele şi băieţi trebuie să lucreze împreună pentru a-l salva?
Spionii a două şcoli de elită trebuie să-i împiedice pe răufăcători să pună mâna pe bunurile de preţ ale Colegiului Gallagher.

“Liz se refugiase în cabina unui stivuitor.
-Cammie ,am nevoie de o armă! mi-a strigat.
Am doborât un gardian la pământ şi mă luptam cu un plasture Dormitin ,dar tot am reuşit să-i răspund:
-Eşti într-una!!”

Trebuie să recunosc că eram destul de speriată.Finalul m-a lăsat cu buza umflată, adică după tot ce s-a întâmplat ,se sfârşeşte aşa??Oh ,Doamne!!
Ally Carter ştie cum să-şi facă fani să vrea mai mult.

Recenzia la volumul trei o voi posta probabil mâine.:)

Denise C.

Recenzie "Dacă ţi-aş spune că te iubesc, ar trebui să te omor" (Fetele Gallagher #1) de Ally Carter


Am numai cuvinte de laudă la adresa acestei serii, să curgă recenziile acum.

                                                               
 Rezumat:


”Cammie Morgan este elevă la Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale, o şcoală de fete tipică — evident, tipică doar dacă la orice şcoală s-ar preda arte marţiale avansate la ora de Educaţie fizică, cunoştinţe despre cele mai noi arme ale războiului chimic la orele de Ştiinţe, iar elevele ar primi distincţii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatică.
Deşi pretinde că este o şcoală pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o şcoală pentru… spioane! Iar Cammie, chiar dacă vorbeşte fluent paisprezece limbi străine şi este capabilă să omoare pe cineva în şapte feluri diferite cu mâinile goale, habar n-are ce să facă atunci când întâlneşte un băiat obişnuit, care crede că şi ea este o fată obişnuită.
Sigur, Cammie poate să-i asculte convorbirile telefonice, să se infiltreze în calculatorul lui ca un hacker sau să-l urmărească prin oraş cu iscusinţa unui adevărat James Bond. Dar va reuşi oare să se descurce într-o relaţie cu o persoană care nu trebuie să afle niciodată adevărul despre ea?”









De ce este aşa specială, prima carte din seria “Fetele Gallagher”?Aş putea să spun sincer din cauză spioanei mele preferate Cameron Ann Morgan ,cunoscută mai bine sub numele de Cammie sau sub numele de cod Cameleonul.

Să înveţi la o şcoală pentru spione poate fi greu, însă nu şi pentru elevele care învaţă la Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale, care ar putea doborâ un paznic de 120 de kilograme ,fără nicio problemă.

Astfel păşim alături de Cammie şi de prietenele ei Bex şi Liz, într-o lume în care o secundă poate face diferenţa între succes şi eşec.

“Dar ceea ce nu li se spune novicelor în timpul turului prin campus este că sabia lui Gilly este încărcată cu destulă electricitate cât să …ei,bine, cât să-ţi aprindă părul.
Ador pur şi simplu începutul anului şcolar.”

Cammie este o spioană în devenire ,în clasa a zecea la Colegiul Gallagher,cunoscută cel mai bine pentru modul în care reuşeste să treacă neobservată.Dar ce se întâmplă atunci când cineva o observă,în timpul unei Operaţiuni sub Acoperire, şi acel cineva este un băiat drăguţ din oraşul Roseville, pe nume Josh?

 “-Mama spune că o fată trebuie să ştie cum să se păzească singură.
Nu era o minciună.
Josh şi-a masat ceafa .
-Mi-e milă de tatăl tău.”

 Profesor de Operaţiuni sub Acoperire,Joe Solomon, le dă fetelor bătăi de cap,mai ales când  prima grijă a lui  Cammie este să înţeleagă cum să-l abordeze pe Josh,însă nouă elevă, Macey McHenry-fiica unui senator, le va ajuta pe Fetele Gallagher să înţeleagă limbajul băieţilor, destul de criptat, chiar şi pentru o spioană, deşi acestea cunosc paisprezece limbi.

Problema spioanei noastre este că Josh nu trebuie să afle niciodată cine este ea cu adevărat , astfel ea trebuie să-şi creeze o legendă pentru misiunea ei,care este chiar Josh.

“Stând acolo în ziua aceea, am ştiut că singurul lucru pe care îl puteam face era să continui să aşez un pas în faţa celuilat ,cu speranţa că niciunul din secretele de pe umerii mei nu mă vor face să-mi pierd echilibrul.”

Deşi mi s-a părut că Josh păreau un copil în comparaţie cu Cammie ,s-a dovedit până la urmă că acesta este hotărât să lupte pentru ceea ce simte.

Însă Cammie nu se lasă cu una cu două,fiind o spioană care  îşi pune pe primul loc mai întâi surorile Gallagher.

“Bex mi-a dat o piesă de echipament dar, înainte s-o iau m-am întors să-l înfrunt pe Josh pentru ultima oară.
-Oh, am spus ,şi nu am nicio pisică.”

Sârşitul volumului a lăsat loc multor întrebări şi de asemena multor subiecte de discutat în următorul volum.
Ally Carter a făcut o treabă minunată.Keep it up ,Ally!!

Urmeză recenzia volumului doi.

Denise C.





luni, 25 martie 2013

Magical Words -"A 16-a Lună " (Cronicile Casterilor #1) de Kami Garcia&Margaret Stohl


Am avut de ales între o mulţime de citate,însă acestea mi s-au părut mai speciale.



“Pe peluza din faţă stătea Lena îmbrăcată în pijamale.Vecinii ar avea un grozav subiect de bârfă,iar Ammei i s-ar opri inima.
-Vii tu jos sau urc eu?
Un atac de cord ,si apoi un atac cerebral.”


 “De ce eram atât de fericit când am vazut-o?Simţeam că probabil ştiam răspunsul ,dar cum puteam fi sigur?Nu ştiam si nici nu exista vro cale să aflu.
Băieţii nu vorbesc despre lucruri de genul ăsta.Noi ne aflăm sub mască.”









“-[…]Familia noastră e pic scrâtită.
Coborâ din maşină,iar eu am urmat-o.
-Mai scrântită decât tine?
-Infinit.
Minunat.”



“Am căzut la pământ când am auzit vocea Lenei ,sau am crezut că am auzit-o.
-Stai dracului departe de prietenul meu, vrăjitoareo!
“Prieten.”
Asta eram eu?
Am încercat să zâmbesc.În schimb ,am leşinat."



“-Asta e cea mai mare prostie pe care am auzit-o vreodată.
Era ca şi cum totul era altceva în seara asta;nu voisem s-o spun,cel puţin nu cu voce tare ,dar eram fericit că o făcusem.
-Ce anume?
-Tot rahatul ăla cu destinul.Nimeni nu poate decide ceea ce se întâmplă cu tine.Nimeni în afară de tine."




“Am făcut un pas deschizând uşa mai larg doar cu câţiva centimetri.
-Sfântă Gazdă a Raiului şi Pământului, Ethan Wate,dacă ai de gând să mai faci un pas în camera aia tăticul tau o să te bată măr de o să cazi lat o săptămână.
Mai să-mi cadă laptele din mână.”




“-Nu ştiu cum puteţi voi fetele ,să vă daţi cu chestiile astea pe toata faţa.Mă mănâncă de mor.
Lena făcu o mutră.Nu se machia aproape niciodată;nu avea nevoie.
-Ştii nu semnăm cu toatele un contract cu Maybelline când împlinim treisprezece ani.
Link îşi aranjă peruca şi îşi băgă altă şosetă în hanorac.
-Spune-i asta Savennei.”


“Se uită la mine cum îmi ştergeam mâinile de blugi.Încă mă dureau.
-Care parte din “n-o poţi atinge dacă nu eşti Caster “ nu pricepi?
-Corect .Partea aia.”




“[…]În orice caz ,văzusem suficient în ultimele luni ca să mai iau la modul cel mai serios acest advertisment.
-Şi adu-o înapoi până la miezul nopţii.
-E o oră puternica de-a Casterilor?
-Nu.Atunci se dă stingerea pentru ea.
Am schiţat un zâmbet.”




“O pierdeam deja, si ea nu voia să mă asculte,iar eu eram pe cale să pic al treilea test grilă din acest semestru.Minunat!
'Apropo ,poţi să simplifici 7x-2(4x-6)?'
Ştiam că putea.Era deja la Trigonometrie.
'Ce are asta de-a face cu problemele noastre?'
'Nimic.Însă pic testul ăsta.'
Ea oftă.
O prietenă Caster venea cu ceva lucruri bune.”








“Ridley se îmbufnă,însă continuă să-şi sugă acadeaua.M-am dus către ea.
-De câte ori a trebuit să o lingi ,Rid?
-Ca să fac ce,Pai Scurt?
-Ca să le faci pe Savannah Snow si Emily Asher să dea o petrecere pentru Lena?
-Mai mult decât îţi imaginezi,Iubitule.
Scoase limba la mine şi am văzut că era colorată în roşu şi purpuriu.”







Denise C.

Recenzie "A 16-a Lună " (Cronicile Casterilor #1) de Kami Garcia&Margaret Stohl


Am întârziat, zic eu, destul cu recenzia cărţii “A 16-a Lună “ de Kami Garcia & Margaret Stohl.Deci să începem.
Update#1: Am editat puţin recenzia, deoarece mi se părea oribilă şi fără sens.Îmi cam ieşisem din mână în perioada aceea.

                                                       Rezumat: 


 "Nu existau surprize în Gatlin County. Eram practic în mijlocul ţării nicăieri. Cel puţin aşa credeam. Ce tare mă înşelam! Exista un blestem. Exista o fată. Şi, în final, va exista şi un mormânt." Dragoste încă din prima clipă... Încă înainte să o fi zărit pentru prima dată, ea i-a bântuit visele: Lena, fata cea nouă de la şcoala lui Ethan. Lena, fata cu părul negru şi ochi verzi, Lena, cea care locuieşte în Ravenwood, vechea plantaţie pe care toţi cei din Gatlin o ocolesc, toţi cu excepţia lui Ethan. Lena, de care Ethan se va îndrăgosti fără scăpare. Dar Lena este urmărită de un blestem, pe care ea încearcă să îl ascundă cu orice chip. Ea este o Caster, provine dintr-o familie de vrăjitoare şi la a şaisprezecea aniversare, ea va fi chemată. Atunci se va decide dacă ea va fi o vrăjitoare a luminii sau o vrăjitoare a întunericului... Ethan ştie că nu are de ales, lui îi este scris să o iubească pe Lena pe vecie. Dar va putea ea să-i rămână alături indiferent cărei părţi îi va aparţine?








  De ce este aşa specială “A 16-a Lună”?Ei bine ar fi două motive:
1   .      avem parte de un nou tip de vrăjitori şi anume Casterii.
2   .      povestea este scrisă din perspectiva lui Ethan Wate!!!


Acţiunea are loc într-un orăşel numit Gatlin, unde fără niciun un motiv anume oameni sunt obsedaţi de Războiul Civil.Iar atunci când oameni au o fixaţie pe o anumită temă ,parcă rămân fixaţi în acea perioadă.Tatăl lui Ethan, îi descrie destul de bine, pe cei din Gatlin.

“În oraşul nostru existau numai două categorii de oameni.”Proştii şi încăpăţânaţii, îi clasificase ,tatăl meu, cu afecţiune ,pe vecinii noştri.Cei care vor cu încăpăţânare sa rămână sau cei care sunt prea proşti ca să plece.Toţi ceilalţi îşi găsesc o cale de ieşire.”

Povestea se concentrează în jurul lui Ethan Wate, un băiat inteligent,care doreşte cu orice preţ să plece din Gatlin.Însă totul pare să se schimbe atunci când Lena Duchannes, nepoata lui Macon Ravenwood, apare în oraş. Între ei se formează o legătură,deoarece Lena este fata pe care Ethan  o viseză  neîncetat.
Aduce cu ea o mulţime de prejudecăţi, care deşi erau adresate unchiului ei , pică pe ea.Un mic incident sporeşte şi mai mult, ura cetăţenilor din Gatlin ,faţă de cei care trăiesc la Ravenwood.

“Harper Lee se pare că spune că nu poţi cunoaşte pe cineva cu adevărat până nu te pui în locul lui.Ce înţelegeţi din asta? Cineva?
[…]
Lena îşi ridică mâna.
-Cred că înseamnă că trebuie să le oferi oamenilor o şansă.Înainte să treci direct la partea cu ura.Nu crezi, Emily?”

Lena Duchannes( numele ei sună atât de frumos- Duchannes, Duchannes, l-aş putea repeta la nesfârşit), este o fată mai specială,deoarece spre deosebire de fetele din Gatlin,ea este un Caster şi unul care trebuie să fie în curând Revendicat.Însă Revendicarea Lenei este mai dificilă deoarece ea nu are niciun cuvânt de spus în legătură cu alegerea ei.

“-Nu e prietena mea.Suntem doar amici,am spus imediat.
-Taci! Ţi s-au aprins călcâiele atât de tare ,că ai nevoie de o apă rece,să te răcoreşti.
Ceea ce ar fi spus în legătură cu fiecare fată cu care vorbeam sau căreia îi aruncam priviri pe culoare.
-Ba nu e.Nu s-a întâmplat nimic.Pur şi simpul suntem amici.
-Eşti atât de plin de rahat ,că te-aş putea confunda cu o toaletă.O placi Wate!Recunoaşte!”

Însă exceptând majoritatea locuitorilor care trăiesc încă pe vremea Războiului Civil,în Gatlin există si persoane cu creier.Multe dintre ele fiind persoane apropiate lui Ethan,care pe parcursul romanului încearcă să desluşească misterul din spatele blestemului care o bântuie pe Lena.

“Marian Ashcroft făcea parte din familie.Iar Amma, care o iubise pe mama la fel de mult cum o iubise Marian, respecta familia.
-Ei bine, vezi cum te comporţi şi nu ridica vocea.Ştii cum spunea mama ta.Orice carte e o Biblie ,şi oriunde se află o Biblie însemnă că e şi casa Domnului nostru.”

Însă odată cu apropierea revendicării Lenei lucrurile o iau razna în orăşelul Gatlin, deoarece Gatlin devine punctul de reuniune a mai multor Casteri ,care spre nefericirea celor din Gatlin nu sunt cu toţi Casteri ai Luminii.

“Am rânjit uşurat ,cu toate că stomacul încă mi-era strâns de tot,aşa că probabil că nu eram chiar foarte uşurat.
-Da.Scuze ,am uitat.Verişorii.
-Scumpule, o ai în faţa ta pe Verisoara.Ceilalţi sunt nişte copii pe care mama mea s-a întâmplat să-i facă după mine.
Ridley sări înapoi în Mini Cooper.”

Lena continuă să fie privită ca o vrăjitoare de toţi copii din şcoală, chiar dacă asta se datorează mai mult adulţilor din Gatlin, care continuă să fie primitivi.Însă deşi domna Lincoln este cea care porneşte practic campania anti-Lena, fiul acesteia Link, încearcă să îi ia apărearea cât de mult poate, devenind al doilea prieten al Lenei din Gatlin.

 “Link apăru în spatele meu,aranjându-şi ciorapii.
-Hei ,fetelor,am crezut că noi ne-am îmbrăcat a nişte târfe.O,stai ,asta-i în fiecare zi.
Lena îi zâmbi lui Link în ciudat voinţei ei.”

Deşi mama lui Ethan este prezentă doar în amintirile acestuia, este o prezenţă plăcută ,de care aş fi vrut să am parte mai mult.Moartea acesteia îl răvăşeste pe Ethan, însă mult mai mult pe tatăl acestuia, care se comporta ca un vampir,scriind încontinuu.Era o femeie sigură pe ea, care deşi a trăit în Galtin ,ura tot ce reprezentau femeile din acel oraş.

“Doamna Lincoln nu ştia nimic despre mama mea.Ea nu ştia că mama mea fusese cea care trimisese administratorului şcolii o copie a regulilor împotriva interzicerii cărţilor din SUA.Ea nu ştia că mama mea tresărea de scârbă de fiecare dată când doamna Lincoln o invita la întruniri ale Femeilor Auxiliare sau alea DAR-ului. Nu pentru că mama mea ura Femeile Auxiliare sau DAR-ul,ci din cauză că ura  tot ceea ce reprezenta domna Lincoln .Brandul de minţi înguste pline de superioritate pentru care femeile din Gatlin precum doamna Lincoln şi doamna Asher ,erau faimoase.”

Pare că lucrurile se vor rezolva cumva, însă oameni din oraş, în special doamna Lincoln, continuă campania împotriva Lenei, neoprindu-se de la nimic, în a o face pe această să se simtă slabă. Deşi probabil este conştientă că nu are nici o dovadă cu care să o acuze pe Lena, aceasta continuă să sape în trecutul ei, spunându-le oamenilor din orăşelul Gatlin o mulţime de minciuni.

 “Marian oftă puternic.
-Este dificil să eliberezi proştii din lanţurile pe care le venerează.”
Marian se uită fix la doamna Lincoln.
-Voltaire,un alt om care n-a mers la Harvard.”

Cu cât se apropie ziua Revendicării, Lena şi Ethan află mai multe despre adevărata întâmplare care a dus la Revendicarea Lenei astfel, cei doi împotrivindu-se  tuturor celor care stau în cale iubirii lor şi a adevărului despre cum să oprească transformarea Lenei într-un Caster Întunecat.De asemenea confrântându-se cu întunericul pentru a o salva pe Lena de la ceva mai mare decât Revendicare ei.

“Mă trase înapoi ,iar focul din şemineu pocni şi mai tare,ameninţând să umple hornul cu fum şi flăcări.
Vă spun eu bijuteriile.Sunt o chestie importantă.Şi dragostea.Şi poate pericolul.”

Şi cum aş putea să uit, minunata relaţie dintre Ethan Wate si Lena Duchannes, un Muritor şi un Caster.O legătură nemaiîntâlnită.
Finalul a fost total neaşteptat ,adică avea în minte o sută de idei pentru sfârşitul cărţii, însă totul a fost o surpriză ,un mare bum la care nu mă aşteptam.

“Nori întunecaţi veneau şi plecau.Furtuna încă nu se terminase,ştiam asta.
-Nu te-am iubit niciodată mai mult decât o fac chiar în această secundă.Şi nu te voi iubi niciodată mai puţin decât o fac chiar în această secundă.”

Fară îndoială asta este una din cele mai bune cărtile pe care le-am citit în ultimul timp.Aştept cu nerăbdare volumul doi.

Denise C.

duminică, 24 martie 2013

A reader's life! #3

Ok, asta mi se întâmplă la fiecare carte pe care o citesc.

Momentul acela când mă uit la ceas şi observ că a trecut mai mult timp, decât cred eu ,este nepreţuit.

Sau atunci când dai disperat pagină cu pagină ,curios de ce o să se întample.

Cărtile dau dependenţă.





Denise C.


vineri, 22 martie 2013

Primele 100 de cuvinte - Dacă ţi-aş spune că te iubesc,ar trebui să te omor de Ally Carter


M-am apucat în sfârşit şi de seria “Fetele Gallagher” ,care avea nevoie de o recezie.

Pot spune că  prima  carte este foarte antrenantă.Mă identific total cu Cammie Morgan, sunt total invizibilă câteodată.

Fără alte introduceri aici sunt cele 100 de cuvinte, deşi voi citii toată seria, voi pune primele 100 de cuvinte doar din primul volum, deoarece cărtile sunt destul de mici şi ,sper eu, le voi termina repede.







"Presupun că o mulţime de adolescente se simt uneori ,invizibile, de parcă ar dispărea pur şi simplu.Ei, asta sunt eu: Cammie Cameleonul.Dar sunt mai norocoasă decât majoritatea pentru că ,la şcoala mea,lucrul ăsta dă bine.
Merg la o şcoală pentru spioane.
Desigur teoretic vorbind, Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale este o şcoală pentru genii – nu pentru spioane – şi suntem libere să ne orientăm către orice carieră adecvată educaţiei noastre excepţionale.Dar când o şcoală îţi spune asta şi ,pe de altă parte ,te învaţă lucruri precum codarea avansată şi paisprezece limbi diferite ,e ca şi cum un mare producător de ţigări…”

miercuri, 20 martie 2013

A reader's life! #2

Sunt sigură, că nu sunt singura care simte asta.Majoritatea băieţilor nu deschid o carte, deoarece cred că asta nu e cool.

Şi cu mulţi nu poţi avea o conversaţie decentă,fără să nu deschidă un subiect scârbos.

Ei bine, le mulţumesc tuturor baieţilor din cărţi şi nu numai şi celor din filme/seriale,pentru că mi-au ridicat cu mult standardele pentru băieţi.:))




Denise C.