joi, 27 noiembrie 2014

Gaiţa Zeflemitoare trăieşte!

Şi am reuşit să ajung şi la Jocurile Foamei #3, Revolta partea I. Am aşteptat filmul ăsta de când am ieşit din sala de cinema anul trecut, de la Sfidarea.

Un singur lucru trebuie să faceţi: trebuie neapărat să vedeţi filmul.
Probabil vă gândiţi că totuşi nu am niciun argument şi nu prea aş putea să vă spun ceva fără să stric farmecul filmului.
Probabil dupa cum bine ştiţi Jocurile Foamei au deja o reputaţie în lumea cărţilor, dar şi a filmelor.
Cărţile sunt magnifice, iar filmele au devenit un fenomen.
Motivul pentru care Jocurile Foamei au avut un aşa mare success este parţial datorat faptului că s-a respectat foarte mult cartea.
Revolta partea I era cel mai aşteptat film al anului 2014. Aşteptarea a meritat.
Atmosfera întunecată şi gri ne este prezentată încă din primele secunde şi te ţine captivat până la final.
Revolta partea I pregăteşte terenul pentru Revolta partea II, care este adevărata revoltă.
Actorii au fost minunaţi, am avut pielea de găină aproape tot filmul.
Jennifer Lawrence ne demonstrează că-şi merită pe deplin Oscarul. Felul în care aduce la viaţă o Katniss care este distrusă de jocuri şi de pierderea lui Peeta, mi-a adus lacrimi în ochi.
Josh Hutcherson, deşi nu apare la fel de mult ca în primele două filme, reuşeşte să-l aducă la viaţă pe un Peeta zbucimat, care nu ştie ce să creadă.
Liam Hemsworth, deşi nu interpreta personajul meu preferat, a reuşit să mă facă să-l văd altfel pe Gale, să realizez că deşi nu a luat parte la jocuri şi el este distrus.
Woody Harrelson îl aduce la viaţă pe un Haymitch treaz care reuşeşte să ne aducă un zâmbet pe buze prin francheţea specifică lui Haymitch.
Sam Claffin deşi nu apare atât de des pe cât mă aşteptam reuşeşte să tulbure publicul cu o nouă personalitate a lui Finnick.
Julianne Moore este exact aşa cu mi-am imaginat-o pe preşedinta Coin, o femeie dură care luptă pentru a obţine ceea ce îşi doreşte.
Şi acestea sunt doar câteva personaje care fac din acest film o adevărată capodoperă.
Totuşi laudele sunt pentru toţi cei care au contribuit la acest film. În special Francis Lawrence fără a cărui viziune toate acestea nu ar fi fost posibile.
Soundtrack-ul este de asemenea incredibil şi reuşeşte să transmit atât de multe din atomosfera filmului şi din a următorului.
“This is the start of how it all ends
They used to shout my name, now they whisper it”

Eu vă recomand să mergeţi la cinema unde veţi avea parte de o experienţă incredibilă.

 

vineri, 21 noiembrie 2014

Ce a fost în mintea mea în ultimele luni + Câteva schimbări

Mi-am dat seama că nu vreau să scriu doar despre cărţi.
Şi îmi pare rău pentru mine că mi-a luat atât să-mi dau seama. Am descoperit multe lucruri care mi-au dat de gândit în ultimele luni, în care am tot încercat să-mi revin în legătură cu recenziile şi blogul în general.
Mi-am dat seama recent că ceva lipseşte şi poate că tocmai din cauza asta nu puteam să-mi revin. Nu puteam să scriu ceva.
Am mai avut postări de genul în care mă descopăr şi vă întreb oare sunt singura care crede asta? Sau pot să descopăr şi mai multe?
Mi-am dat seama că nu aş vrea să fac asta săptămânal, ci zilnic. Pentru că deşi îmi dau seama că e imposibil să mi se întâmple ceva spectaculos în fiecare zi, cred că ceva tot se întâmplă. Creierul meu refuză să se oprească.
Găsesc în fiecare zi câte ceva care mă pune pe gânduri, în legătură cu subiecte care nu prea aş putea să le discut pe blog, dar cum ăsta e blogul meu personal şi internetul e  un loc în care pot să-mi arunc gândurile, iar ele pot liniştite să se piardă în tornada de informaţii, am prins curaj.
Sper ca postarea să nu fie lungă, deoarece ştiu că de obicei postările de genul obosesc, de aceea încerc să arunc gif-uri prin ea, care ar reprezenta reacţia mea, deşi voi nu mă vedeţi.

Primul impuls care m-a făcut să mă gândesc la problema mea cu scrisul pe blog şi în general, au fost concepţiile sau principiile pe care ni le formăm în timp.
M-am obişnuit în timp să mă uit la oameni din mai multe puncte de vedere, indiferent dacă ei sunt ca mine sau nu, dacă au principii asemănătoare sau nu. Poate nu sunt singura care face asta, dar cred că e o deprindere pe care mi-am format-o după ce am început să privesc cărţile mai atentă.
Toate personajele pe care le uram sau care mă enervau, aveau personalităţi pe care le pot găsi cu uşurinţă în viaţa de zi cu zi. Dar nu mă gândeam niciodată de ce fac ceea ce fac, pentru că erau personaje negative şi trebuiau să existe. Momentul când am devenit pretenţioasă în legătură cu cărţile a fost atunci când observam că personajul negativ, era negativ, doar de dragul de a fi.
Nu spun că trebuie să acceptăm pe toată lumea şi că criminali, de exemplu, ar trebui iertaţi din cauza trecutului pe care îl au, dar în viaţa de zi cu zi, avem concepţiile astea bazându-ne pe un singur lucru pe care îl ştim despre persoana respectivă.

Nu aş veni cu asta dacă nu aş fi fost martoră la o caracterizare de genul acesta. Nu spun să nu aveţi principii, dar să critic o persoană şi să o dau deoparte din simplul fac că merge în club, iar asta e un lucru rău, mi se pare aiurea.
Efectul de turmă sau copierea a ceea ce vedem în jurul nostru, aşa a fost numit. Recunosc că uneori fac parte din turmă. Iubesc să dansez, îmi place sentimentul că deşi poate nu sunt cea mai bună dansatoare, muzica la maxim şi o mulţime de oameni care au propriile mişcări pe aceaşi melodie este uimitor.
Deşi generaţia noastră are şi bune şi rele, ce generaţie nu are? Da, nu mai dansam vals sau tango, dar ăsta e modul nostru de a ne simţi bine. Puteţi să criticaţi, dar la concluzia asta am ajuns eu. Orice altă părere este binevenită în comentarii, vă rog. Oricum o să am şi întrebări la sfârşitul postării, deci nu scăpaţi de mine.
Concluzia ar fi: nu suntem definiţi de un singur lucru. Cred că tocmai modul în care se completează calităţile şi defectele noastre ne face unici.

Următorul impuls a fost un video pe YouTube, postat de un booktuber destul de popular, zic eu. În acel video persoana respectivă încerca să motiveze de ce nu o să citească doar YA.
Deci, dacă fac parte dintr-o comunitate de iubitori de cărţi, trebuie să justific de ce pe blog/canalul de youtube o să apară şi recenzii la alte cărţi în afară de genul YA.

Ei, asta nu ştiam.
O urmăream de ceva timp pe această persoană şi observasem că citeşte şi alte genuri, deci nu prea am înţeles de ce s-a justificat. Nu o să mai spun că m-am decis să renunţ la presiunile cum ar fi: serie asta e atât de populară trebuie să o citesc. Nu, nu şi nu.
Am avut în cap o iniţiativă destul de tare: vreau să citesc în fiecare lună un autor dintr-o anumită ţară (excepţie făcând America) şi să ajung astfel să citesc mult mai diversificat. Un autor din Norvegia, Australia, China indiferent de subiect, pentru că vreau să-mi diversific şi acolo gusturile. Deci dacă aveţi recomandări, vă rog să le lăsaţi în comentarii.

Un ultim impuls a fost feminismul.
FEMINÍSM s. n. Mișcare socială care susține egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate. – Din fr. féminisme, rus. feminizm. (DEX 2009)
N-am ştiut niciodată ce nume să-i dau nevoi mele de a explica tot timpul că femeile şi bărbaţi pot să fac acelaşi lucru.
Auzisem mereu de feminism, dar niciodată nu căutasem mai mult. Până acum câteva săptămâni. Şi atunci a fost momentul în care am primit răspuns.
Da sunt feministă. Da e un lucru grozav. O să las mai jos discursul Emmei Watson care explică conceptul mult mai bine decât aş face eu vreodată.

Totuşi trebuie să vă spun că am întâlnit şi eu principul că bărbatul poate face anumite lucruri mai bine decât femeia.
Incorect. O femeie care are acelaşi cursuri/antrenamente ca un bărbat poate să facă lucrul respectiv la fel de bine ca şi el. N-am înţeles niciodată de ce sunt mereu afirmate lucruri de genul acesta.
Deci cam asta ar fi pe scurt tot ce aveam de spus în ultima perioadă. O să postez mai des acum, după ce m-am descărcat.
PS: Numele blogului s-ar putea să sufere modificări în următoarele zile.
 
Întrebările mele ar fi:
Ø  Ce concepte v-au afectat pe voi atunci când aţi întâlnit alţi oameni?
Ø  Ceva recomandări de autori străini? Şi români dacă se poate.

Ø  Ce părere aveţi despre feminism?


joi, 20 noiembrie 2014

Autumn melancholy

Înainte de a începe tag-ul am vrut să vă arată un clip de câteva secunde filmat de mine. Acţiunea se petrece în faţa blocului în care locuiesc.
video


Deci să trec la tag. Am fost nominalizată de Strumphy, al cărui blog merită să-l vizitaţi, un click pe numele ei vă va duce acolo.
Regulile tag-ului:
- Atasează în postarea si bannerul tag-ului (cel din dreapta)
*dacă doriţi, puteţi prelua şi cele două mini bannere (Quick Autumn Test şi Correlations) sau puteţi scrie voi cele două titluri, e alegerea fiecăruia
- Dă mai departe tag-ul si altor: tuturor, oricine vede postarea este rugat să-l facă.


Quick Autumn Test
4 cuvinte care îţi vin în minte atunci când spui ”toamnă”: şcoală (pentru mine acum facultate), arămiu, ploaie, ziua mamei mele
4 senzatii pe care le simti în acest anotimp: fericire, entuziasm, melancolie, visare
4 planuri pe care vrei să le îndeplinesti în toamna asta: să citesc cât mai multe cărţi, să reuşesc să vorbesc mai bine franceză, să mă implic într-o organizaţie şi să fiu fericită
Transcrie citatul tău preferat despre toamnă:
Acum creează tu un scurt fragment/ câteva versuri dedicate acestui anotimp: (cerintă optională, dacă aveti inspiratie)
Este frig dar ceva mă încălzeşte, faptul că am ajuns din nou aici. Frunzele arămi cad fără oprire şi nimic nu poate opri vântul. Copaci rămân dezbrăcaţi şi aşteaptă ploaia ce îi va curăţa de tot.

Correlations
Covor de frunze: Cărti citite de tine cu un subiect mai trist, dar care au până la final un mesaj optimist (si ce mesaje ti-au transmis).
Allegiant/Experiment, tot nu pot să mă împac cu titlul în română, (Divegent #3) de Veronica Roth: sacrificiul pe care trebuie să-l faci pentru binele altora.
Revolta (Jocurile Foamei #3) de Suzanne Collins: durerea rămâne, însă învăţăm să luptăm pentru că trebuie să continuam.
Prinţesa Mecanică (Dispozitive Infernale #3) de Cassandra Clare: iubirea adevărată este cel mai mare dar pe care poate cineva să-l dea sau să-l primească
Hoţul de cărţi de Markus Zusak: voinţa oamenilor pentru ce cred este cea mai puternică armă
Şi probabil mai sunt multe, însă doar acestea îmi vine acum în minte.

Picături de ploaie: Ultima carte citită care te-a făcut să lăcrimezi si 2-3 cuvinte despre carte.
Where she went (Dacă aş rămâne #2) de Gayle Forman este o carte cu o încărcătură emoţională atât de mare încă nu ştiu cum a reuşit cartea să rămână întreagă. Modul în care autoare leagă destinele celor doi şi îi pune faţă în faţă cu durerea lor, te lasă fără cuvinte.

Cană aburindă cu ceai/ ciocolată caldă: O carte care ţi-a încălzit sufletul în zilele reci.
Fangirl de Rainbow Rowell este atât de drăguţă şi relatează povestea unei fangirl atât de bine încât e imposibil să nu o îndrăgeşti.

Plimbare lungă prin parc: O carte cu multe pagini, pe care ai citit-o fără să simţi cum trece timpul.
Ignite me (Spulberă-mă #3) de Tahereh Mafi nu ştiu câte pagini are carte, dar am zburat prin ea fără să vreau. Este incredibilă.

Pulover călduros: Cea mai drăgălaşă carte pe care ai citit-o vreodată.
Destine la limită (Destine la limită #1) de Katie McGarry, care deşi abordează subiecte mai dure, stilul autoarei reuşeşte să te facă să lăcrimezi şi de fericire şi de tristeţe.

Must (suc de struguri): O carte excesiv de siropoasă, plină de dulcegării.
Nu cred că am citit încă o carte de genul. Aşa că spun pas.

Dovleac sculptat: Lectura ideală pentru Halloween.
Nu am obiceiul de a citi anumite cărţi pentru Halloween, iar singura carte care-mi vine în minte este Carrie de Stephen King.

Ceaţă de toamnă: O carte complicată pe care nu ai înteles-o, pe care nu ai reusit să o deslusesti integral.
Nu cred că am avut problema asta cu cărţile, până la urmă fiecare le desluşeşte în felul său.

Miros de scortisoară: O carte tentantă, de care te-ai apuca chiar acum să o citesti, dacă ar fi în posesia ta.
Marginea fundaţiei (Fundaţia #4) de Isaac Asimov, trebuie neapărat să cumpăr cartea asta, seria mă dă pe spate, la propriu.

Castane: O carte de care dai peste tot, despre care se scrie pe toate blogurile, dar care tie nu ti-a trezit interesul până acum.
Jocul final: Convocarea de James Frey, pare un subiect interesant, dar nu cred că o să o citesc prea curând.

Melancolie: Cartea pe care o recomanzi tuturor să o citească toamna aceasta.

Citiţi orice vă pică în mână. 

joi, 13 noiembrie 2014

Book Blitz Breaking the Rules (Pushing the limits #1.5) de Katie McGarry

I am posting something special today that I am really excited for it. *Drum rolls*




Release date: December 8th 2014

A summer road trip changes everything in this unforgettable new tale from acclaimed author Katie McGarry.

For new high school graduate Echo Emerson, a summer road trip out west with her boyfriend means getting away and forgetting what makes her so... different. It means seeing cool sights while selling her art at galleries along the way. And most of all, it means almost three months alone with Noah Hutchins, the hot, smart, soul-battered guy who’s never judged her. Echo and Noah share everything — except the one thing Echo’s just not ready for.

But when the source of Echo’s constant nightmares comes back into her life, she has to make some tough decisions about what she really wants — even as foster kid Noah’s search for his last remaining relatives forces them both to confront some serious truths about life, love, and themselves.

Now, with one week left before college orientation, jobs and real life, Echo must decide if Noah's more than the bad-boy fling everyone warned her he'd be. And the last leg of an amazing road trip will turn... seriously epic.

 EXCERPT

From Echo’s Point of View
It’s like watching a horror film in slow motion. She tucks her hair behind her ears, gives Noah a hesitant smile and speaks. The girl is pretty—very pretty. I run my hand over the scars on my left arm. Sometimes I don’t understand why Noah’s with me. Especially when I’m so…
Noah answers the girl then motions at me with his chin. Both girls turn, and their faces fall. Noah waves. I wave back. Butterflies tumble in my stomach when he flashes his wicked grin.

From Noah’s Point of View
“Me and you,” I whisper, hoping my words will sink into her subconscious, beyond where she overthinks. “It’s how it’s supposed to be.”
Echo’s hand glides over mine, and she links our fingers together. “You like disturbing my sleep, don’t you?”
I kiss her shoulder, permitting my lips to linger on her soft skin. Guess I did wake her. “Just keeping things straight between us.”
“In my sleep?” Damn, I love that groggy voice.
“You argue less that way.”



Pre-Order Links for Breaking the Rules:

Goodreads links for the series:

About the Author
KATIE MCGARRY was a teenager during the age of grunge and boy bands and remembers those years as the best and worst of her life. She is a lover of music, happy endings, and reality television, and is a secret University of Kentucky basketball fan.

Katie would love to hear from her readers. Contact her via her website, katielmcgarry.com, follow her on Twitter @KatieMcGarry, or become a fan on Facebook and GoodReads.






GIVEAWAY:




luni, 10 noiembrie 2014

Wrap up-ul lunii Octombrie

Am avut o lună destul de slabă în ceea ce priveşte cititul.
3 cărţi. Dar pot să spun că sunt mândră de mine pentru că am terminat o duologie.
1.      Onyx (Lux #2) de Jennifer L. Armentrout – o continuare destul de bună, plus că îmi place stilul autoarei care este simplu şi uşor de urmărit. Volumul este plin de mister şi acţiune destul de multă pe parcurs. Există de asemenea dezvoltare în ceea ce priveşte personajele. Am devenit însă mult mai interesată de personajele secundare, până la finalul cărţii.
GoodReads : 3 stele


2.      Când eşti vrăjitoare…, …Rămâi veşnic vrăjitoare (Când eşti vrăjitoare #1, #2) de Carolyn MacCullogh – o duologie foarte interesantă. Cred că este a doua serie pe care o citesc cu vrăjitoare, prima fiind Cercul Secret de L. J. Smith, totuşi cele două sunt foarte diferite. Când eşti vrăjitoare… a fost pentru mine o recitire, însă având în vedere că nu mai îmi aminteam nimic, am spus la naiba de ce nu. A fost o decizie bună, pentru că citindu-le pe amândouă am putut să observ mai bine personajele şi acţiune şi de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Este o duologie simpatică şi uşor de citit. Stilul autoarei este simplu şi personajele sunt uşor de îndrăgit.
GoodReads: Când eşti vrăjitoare: 3 stele
                    …Rămâi veşnic vrăjitoare: 3 stele



Momentan citesc Opal ( Lux #3) de Jennifer L. Armentrout, însă nu mă prea atrage, pentru că personajul principal mă enervează. Şi e toată drama dintre ea şi personajul masculin care mă face să mă dau cu capul de ceva. Probabil o să o continui, însă acum nu simt că pot.

Pe lângă asta am vrut să sar şi în alt gen şi anume religia. Citesc de asemenea Se întorc morţii acasă de Cornel Constantin  Ciomâzgă. Este o carte împrumutată pe care am acceptat să o citesc din curiozitate. Cred însă că ideile par impuse, şi unele nu se potrivesc cu punctele mele de vedere. Nu cred că o să-mi schimbe într-un fel părerile, însă perspectiva prezentată pare interesantă.

Plus o să recitesc în următoarele săptămâni Revolta (Jocurile Foamei #3) de Suzanne Collins, pentru că după cum bine ştiţi pe 21 noiembrie apare prima parte şi sunt foarte entuziasmată.
 
Asta-s eu
Sper să-mi revin din necheful ăsta de nici nu ştiu cum să-i spun, pentru că m-am plictisit de rutina asta.
Pe blog o să apară pe 13 noiembrie un Book Blitz, care cred eu că o să vă placă. Şi sper ca între timp să îmi reîncep activitatea pe blog.

O săptămâna grozavă şi plină de cărţi.