vineri, 8 martie 2013

Magical Words - Hex sau Puterea Farmecelor (Elita Întunecată #2) de Chloe Neill


  Până şi eu sunt surprinsă de activitatea mea pe blog, asta ar fi cam a patra postare pe ziua de azi.Categoric modul meu de a spune că oficial m-am săturat de tot ce înseamnă scoală.

 Sunt tare mandră, că am reuşit să eliberez ceva timp.Oricum, urmează probabil încă o postare, cu un mic citat din “A 16-a Lună”, cartea asta e magnifică!!
Să revenim totuşi la adevarata menire a postării şi anume citatele din “Hex sau puterea farmecelor”.



“Scout a aruncat o privire înapoi.
 -Care-i treaba copii?
-Aţi putea ,eventual să ne lăsaţi o clipă singuri?i-a rugat Jason.
-Sper că glumeşti.
-Aveţi idee cât de greu este să-ti găseşti timp să săruti o Adeptă?”






“-Ce a vrut să însemne chestia asta,de fapt?l-am auzit pe Michael întrebând.
-Ce anume?
-Versiunea din Chicago a călăreţilor făra cap?
-O ,nu ştiu.Poate vreun vampir făra colţi?Sau vreun vârcolac cu râie?
-Înca vă mai aud!a ripostat Jason.Şi vârcolaci nu fac râie!” 


“Jason a ridicat din umeri.
-Lupul voia să lupte.Şi poate că-mi place să salvez domniţe la ananghie.
-Ca să clarificam lucrurile,te-am salvat şi eu la rândul meu.
S-a uitat pe furiş la mine ,cu subînţeles.
-Asta înseamnă ca suntem chit.Deocamdată.”


“A schiţat un zâmbet şi m-a înghiontit cu cotul.
-Trebuie doar să te scuturi şi tu de senzaţia ta de spaimă.
-Ştii ceva, eşti o prietenă destul de bună.Lucrurile alea care se spun despre tine nu sunt mai deloc adevărate.
Scout a scos un hohot puternic de râs, s-a ridicat în picioare,apoi şi-a pus geanta pe umăr.
-Se spune  despre mine că sunt fantastică.Şi este terbil de adevărat.Şi-acum hai să halim.”




 “Scout a pufnit dispreţuitor,după care mi-a aruncat o privire.
-Ştii de ce avem noi nevoie?De un binefăcător.
-Poi nu sunt părinţii tăi,cum s-ar zice,superbogaţi?m-am întrebat eu cu glas tare.
-Avem nevoie de un binefăcător generos,a precizat ea.Părinţii mei văd aproape totul în verde.Nu sunt daltonişti,sunt ecologişti.Na, uite că am făcut un joc de cuvinte.” 


“Probabil că ar fi trebuit să bat la uşă.
Ea stătea în picioare pe pat cu nişte caşti gigantice în urechi.Se schimbase deja într-un maiou verde aprins şi în pantaloni de pijama ,iar în mână avea o perie de păr pe care o folosea drept microfon,cântând cât o ţinea gura un cântec de-al lui Lady Gaga.
Mi-am acoperit imediat urechile cu mâinile.Scout era ,în general ,o fată cool?Da.Dar ,din nefericire,eram cam afoană.
[…]-Pe bune –n-ai învăţat să baţi la uşă?
Mi-am muşcat buzele ca să nu izbucnesc în râs.
-Parker,dacă îndrăzneşti să chicoteşti măcar,cu peria te bat.”

  

“Telefonul ei a făcut un bip şi Scout l-a scos iar din geantă.
-Daniel e pe drum.Ar trebui să ajungă aici in cincisprezece minute.
-Aşadar,iaraşi campăm în subsol?
A lasat să-i scape un oftat ,după care şi-a încrucişat picioarele şi s-a aşezat pe podeaua de piatră.
-Bănuiesc că nu ai adus  nişte cărţi de joc cu tine, nu?” 


Denise C.

Niciun comentariu: