The Fox Made of Stories

Mă gândesc, serios, să fac două astfel de postări. Pe tumblr a mai circulat şi Happy Galentine’s Day, ziua în care celebrăm cuplurile noastre de eroine favorite, pe româneşte cele mai frumoase prietenii şi nu numai, care a fost pe 13 februarie şi pe care eu o să o postez mâine. Cred. Dar am zis să încep cu minunatele cupluri pe care nu putem să ne abţine să nu le susţine. Şi cred că o să fie o postare lungăăăăă. So be ready. P.S. :  acestea sunt numai cuplurile din cărţi. Nu includ şi serialele. Şi nu sunt într-o anumită ordine, cum îmi aduc aminte de ele. v   Tris şi Tobias ( Divergent de Veronica Roth) – două personalităţi de luptători, care sunt împreună pentru că aleg să fie, nu pentru că nu apare cineva mai bun (citat puţin modificat, cred, din Allegiant/Experiment ). Dinamica relaţie şi modul în care aceasta se dezvoltă pe parcursul celor trei cărţi este incredibil. v   Katniss şi Peeta ( Jocurile Foamei de Suzanne Collins) – două personalităţi dif...

Gerri are aproape treizeci de ani şi vede viitorul în negru: e nemăritată, nu are copii, locuieşte cu chirie în apartamentul unei mătuşi şi rămâne brusc fără serviciu. Dezamăgită, hotărăşte să-şi încheie socotelile cu viaţa. Scrie scrisori de adio tuturor cunoscuţilor, în care le spune pe şleau ce crede despre ei, apoi le expediază. Îşi cumpără o rochie roşie, se coafează şi închiriază o cameră la un hotel scump, căci vrea să sfârşească în stil mare... însă figura cu somniferele şi vodca nu-i iese şi pace. Aşa se face că viaţa lui Gerri devine brusc palpitantă: cum va mai da ochii cu cei care acum îi cunosc toate secretele? Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier ( editura ALLFA , 2011) Am vrut tot timpul să citesc cartea aceasta, chiar dacă trilogia Culorile Dragostei , era mult mai populară. Mă sinucid altă dată prezintă povestea lui Gerri Thaler, o femeie de 30 de ani, nemăritată, care trăieşte cu chirie în mansarda uneia dintre mătuşile ei. Lucrurile nu...

Ok, am primit acum ceva timp o leapşa de la  Denisa de pe My World of Books şi n-am avut nici timpul, nici starea de spirit necesară pentru a completa o leapşă.  Lucrul acesta s-a schimbat, în bine. Schimb melodiile pe youtube şi sunt doar puţin obosită, adică e doar 21:01, dar bineînţeles că asta o să apară pe blog mâine. Yey. Nu mă luaţi în seamă. Move on. 1. Ţi se face rău dacă citeşti în maşină? Culmea, nu cred că am citit niciodată în maşină. De obicei ascult muzică, îmi place să visez cu ochii deschişi când merg cu maşina. Dar am citit în tren, cred că se aplică acelaşi lucru, nu? O să încerc şi în maşină, cândva. 2. Stilul cărui autor ţi se pare unic si de ce? Stilul fiecărui autor e unic, părerea mea. Pentru că fiecare reuşeşte să ne arate perspectiva proprie asupra unor întâmplări. Aşa că nu aş vrea să dau nume. Probabil: Veronica Roth, Suzanne Collins, Stephenie Meyer, Isaac Asimov, Jane Austen, Maggie Stiefvater, Mihail Drumeş şi aş putea la fel d...

Romanul Invitaţia la vals este un fenomen unic în literatura română, fiind un titlu atât de îndrăgit de cititori, încât, de-a lungul unui singur deceniu, treizeci şi patru de ediţii au fost epuizate. Cartea îşi seduce încă de la primele pagini cititorul, care rămâne cu sufletul la gură, conectat la acordurile poveştii de dragoste dintre cei doi studenţi, Tudor şi Mihaela. Candoarea emoţiilor şi a frământărilor sfâşietoare provocate de iubire, înregistrate de scriitor cu sinceritate şi sensibilitate, are darul de a aduce revelaţia bucuriei de a trăi alături de cei dragi, făcând din Invitaţia la vals o lectură necesară maturităţii.   Invitaţia la Vals de Mihail Drumeş (editura Scrisul Românesc, 1986/   ART , 2011) Am spus că prima recenzie pe 2015 va fi probabil la Jane Eyre de Charlotte Bronte, dar acolo am multe citate de scos şi încă nu mă simt în stare să le scriu pe toate. Aşa că m-am hotărât să încep cu ultima carte terminată şi anume...

Înainte de a face wrap up-ul săptămânii, care tocmai se duce, vreau să sper că voi posta mai des. Sesiunea s-a terminat şi totul e mult mai relaxant. Ieri mi-am aranjat cărţile pe care le aveam acasă şi m-am simţit şi mai bine, dacă aşa ceva este posibil. Vă gândiţi probabil, de ce naiba fac un wrap up, la începutul lunii. Nu este pentru luna ianuarie, pentru că sincer nu ar fi cine ştie ce wrap up. Denisa de pe blogul My World of Books a organizat un concurs read a thon, şi deşi eram sigură că nu am să câştig şi acum cred tot asta, am zis hai să încerc, până la urmă dacă nu risc nu câştig. Am vrut să postez un update miercuri, daaaaar asta nu s-a întâmplat. Aşa că am zis să mă revanşez postând astăzi. Şi ştiu că read a thon-ul nu s-a terminat, dar nu cred că o să citesc foarte foarte mult, iar dacă o fac o să dau un update postării. Prima carte pe care am început-o în săptămâna aceasta a fost Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier, un roman pe care am vrut să-l citesc de...