Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier

Gerri are aproape treizeci de ani şi vede viitorul în negru: e nemăritată, nu are copii, locuieşte cu chirie în apartamentul unei mătuşi şi rămâne brusc fără serviciu. Dezamăgită, hotărăşte să-şi încheie socotelile cu viaţa. Scrie scrisori de adio tuturor cunoscuţilor, în care le spune pe şleau ce crede despre ei, apoi le expediază. Îşi cumpără o rochie roşie, se coafează şi închiriază o cameră la un hotel scump, căci vrea să sfârşească în stil mare... însă figura cu somniferele şi vodca nu-i iese şi pace. Aşa se face că viaţa lui Gerri devine brusc palpitantă: cum va mai da ochii cu cei care acum îi cunosc toate secretele?

Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier ( editura ALLFA, 2011)

Am vrut tot timpul să citesc cartea aceasta, chiar dacă trilogia Culorile Dragostei, era mult mai populară.

Mă sinucid altă dată prezintă povestea lui Gerri Thaler, o femeie de 30 de ani, nemăritată, care trăieşte cu chirie în mansarda uneia dintre mătuşile ei.

Lucrurile nu stau bine pentru Gerri pentru că nu are de suportat doar comentariile familiei ei în legătură cu viaţa ei personală şi cu faptul că este singură la 30 de ani, ci şi faptul că nu are o meserie mai decentă, fiind scriitoare de romane romance.

Dar suportă cu stoicism toate acestea pentru că găseşte în slujba ei o bucurie care o ţine la suprafaţă. Însă cum toate lucrurile bune ajung la un sfârşit, până şi viaţa profesională a lui Gerri o ia la vale. De aici porneşte întreaga acţiune a romanului şi planul personajului nostru de a-şi pune capăt zilelor, nu înainte de a expedia fiecărei persoane care a caracterizat-o greşit şi celor care au ţinut la ea  o scrisoare de adio.

Ceea ce am apreciat la această carte de la început nu a fost umorul, ci francheţea cu care era caracterizat fiecare personaj. Defectele care-i ghidau pe unii din ei şi calităţile care îi ghidau pe alţi, erau scoase în evidenţă prin felul lor de a se comporta cu cei din jur.

Există şi umor, mai ales în scrisorile de adio trimise de Gerri. Francheţea adevărului şi sarcasmul prin care ea decide să-şi ia la revedere de la persoanele care au influenţat-o într-un anumit fel, sunt cele mai importante părţi ale romanului, după părerea mea.

Personajele secundare sunt şi ele un pilon foarte important în romanul lui Kerstin Gier, deoarece ele sunt cele care-i influenţează comportamentul lui Gerri şi care într-un anumint moment ajung să-i influenţeze şi acţiunile. Unele într-un mod negativ, altele într-un mod pozitiv. Ceea ce mi s-a părut incredibil a fost puterea prin care aceste personaje interveneau în viaţa lui Gerri, pentru că unele dintre ele nici măcar nu participă activ la acţiune, nu sunt prezente în plan decât prin câteva scrisori, dar totuşi influenţează acţiunea romanului.

Stilul autoarei este simplu şi uşor de urmărit, prezintă vorbele şi faptele personajelor aşa cum sunt, fără ocolişuri. Iar vocea personajului principal plină de sarcasm şi francheţe se potriveşte de minune stilului.

Am apreciat foarte mult mesajul cărţii care cred că este foarte bine înglobat într-un din citate de mai jos: „Încearcă să capeţi ceea ce te mulţumeşte, căci astfel vei fi nevoită să te mulţumeşti cu ceea ce capeţi.”

Nu încerca să-i mulţumeşti pe alţi căpătând ceva ce ţie nu-ţi place, capătă ceea ce îţi place, iar ceilalţi vor trebui să trăiască cu idea.

Recomand romanul Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier pentru modul umoristic şi sincer de a arăta că viaţa reuşeşte mereu să ne surprindă, şi că trebuie să luptăm pentru ceea ce ne face plăcere, pentru că asta o să ne aducă satisfacţii nouă, poate nu şi celor din jur, dar până la urmă noi trebui să trăim cu deciziile pe care le luăm.

„[...]

-           Habar n-am, am scornit şi eu totul. Nu vreau să spun cu asta decât că nu există vreun etalon al nenorocirii. Nenorcirea e relativă.”

„- [...] Numai că aşa sunt oamenii: lucrurile importante nu le spun semenilor lor.”

„Încearcă să capeţi ceea ce te mulţumeşte, căci astfel vei fi nevoită să te mulţumeşti cu ceea ce capeţi.”

„[...] a-ţi piede inima este cea mai frumoasă cale de a constata că într-adevăr ai una.”

„Nu există o metodă infailibilă, dar îţi recomand chiar achiziţia unei maşini decapotabile şi/sau a unui câine. Amândouă chestiile astea înlesnesc sporit primul contact cu sexul bărbătesc. Şi, în absenţa unui bărbat, amândouă fac viaţa mai suportabilă.”