RECENZIE: Atingerea Umbrei (Academia Vampirilor #3) de Richelle Mead
Am
ajuns şi la acest volum dureros.
Rezumat
: “CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ DÂND GHES
INIMII, ROSE ŞI-AR PIERDE CEA MAI BUNĂ PRIETENĂ PENTRU TOTDEAUNA?
Lissa
Dragomir este o prinţesă moroi, cu un rarisim dar de a stăpâni magia
spiritului. Ea trebuie apărată în orice moment de strigoi (morţii vii), cei mai
fioroşi vampiri. Puternicul amestec de sânge omenesc şi vampiresc din venele
Rosei Hathaway, cea mai bună prietenă a Lissei, o face să fie dhampir. Rose şi-a
dedicat viaţa unei misiuni mai mult decât primejdioase: s-o apere pe Lissa de
strigoi, care şi-au jurat s-o facă asemeni lor.
O premoniţie
întunecată încolţeşte în mintea lui Rose şi umbre fantomatice prevestesc un rău
cumplit ce se apropie tot mai mult de porţile de fier ale Academiei. Strigoii
strâng cercul şi cer răzbunare pentru vieţile luate de Rose. Într-o luptă mai
aprigă decât cel mai înfricoşător coşmar, Rose va trebui să aleagă între viaţă,
dragoste şi cele două fiinţe care contează cel mai mult pentru ea… dar oare
alegerea ei înseamnă că doar unul dintre ei va supravieţui?”
De
ce este aşa special volumul cu numărul trei din seria “Academia
Vampirilor”.Uhh, aici cred că am avut mai puţine motive :
1. Rose &
Dimitri (perfection!!)
2. Rose &
Christian
3. Adrian&Rose&Dimitri
Acest
volum debutează prin pregătirea novicilor pentru munca de teren.Acum nu este
vorba numai despre teste şi şcoală, acum trebuie să înveţe cum să fie pregătiţi
pentru orice atac şi să-şi apere moroiul cu orice preţ.
Dhampirilor
novoci, le sunt repartizaţi câte un moroi.Rose este sigură că ea va fi
repartizată cu Lissa. Însă în ziua repartizărilor are parte de o surpriză nu
tocmai plăcută, este repartizată cu Christian Ozera- un moroi retras şi
sarcastic.
“-O ,uite ce
faţă ai.E adevărat ,nu?Chiar ai fost repartizată cu Christian.
M-am uitat
urât la ea.
-Ai muri
d-ai fi măcar ceva mai puţin afurisită?”
Rose
nu este tocmai fericită de repartiţie, însă decide să-şi ia în serios
angajamentele de gardian. Maturizarea de care a avut parte în volumul doi o face să ia în serios tot ce se întâmplă ,chiar şi când pare că lucrurile în jurul ei o iau razna, Rose e hotărâtă să-i protejeze pe moroi.
Cum
am enumerat şi la motive, Rose şi Christian au fost una dintre relaţiile care
mi-a plăcut să o văd dezvoltându-se şi nu într-un sens amoros, ci pur şi
simplu prietenesc.
“-Deja am o
poreclă pentru tine,dar aş avea necazuri dacă-aş spune-o în clasă.
-A,exclamă
fericit.Asta-i Rose pe care o ştiu”
Lissa
se maturizează mult pe parcursul acestui volum, ajungând să fie mai
încrezătoare în ea însăşi.
Ridicându-se la aşteptările tuturor,
frumuseţea şi calmul ei cucerind foarte uşor, la asta participând puţin şi
magia de care Lissa dispune, diferită faţă de a celorlaţi.Reuşind să o farmece
chiar şi pe regina moroilor ,Tatiana, care curând începe s-o considere valoroasă,
pentru societatea moroilor.
Vizitele
Lissei la curte aduc în discuţie de asemenea vechea problemă a moroilor şi
dhampirilor, pe care Lissa reuşeşte să o dezbată într-un mod convingător.
Ar
trebui moroii să lupte pentru vieţile lor ?Sau să continue să privească cum
dhampiri îşi riscă viaţa protejându-i.
“De ce
continuăm să ne agăţăm de trecut,când există metode mai bune de a rezolva
problemele?”
Apariţia
personajului Adrian Ivashkov ,continuă şi în acest volum ,fiind o prezenţă constantă în Academia Sfântul Vladimir.Deşi se presupune că prezenţa lui este necesară
doar pentru a o ajute pe Lissa, el nu scapă nicio clipă momentele în care poate
să vorbească sau să fie în preajma lui Rose, aruncând mereu câte o remarcă.
“-Crezuseşi
doar că…mă îmboldi Adrian.
-Nimic.Cu un
considerabil efort ,am reuşit să articulez următoarele cuvinte: Mulţumesc,
pentru că ne-ai ajutat.
-Of, Doamne
,exclamă el.O vorbă bună de la Rose Hathaway.Pot să mor fericit.”
Primul
motiv pentru care iubesc volumul ăsta este Dimitri şi Rose, cum am mai spus şi
sus.Avem parte de o maturizare din partea Rosei şi de puţină pierdere de
control din partea lui Dimitri.Relaţia lor pare să se dezvolte şi cu rele şi cu
bune,lucru care tensionează constant lucrurile.Niciodată nu ştii ce se poate
întâmpla în preajma celor doi.
“Dimitri îşi
frecă faţa în aproprierea ochiului ,în timp ce eu speram să nu-i fi provocat
prea mult rău.
-Elevul îşi
depăşeşte profesorul ,glumi el.Sau ,mai degrabă, îl trage în ţeapă.”
Triunghiul
amoros care s-a format încet este puţin înactiv, dat fiind faptul că nu se pune
prea mult accent în acest volum pe el.
Revenind
la problemele moroilor şi ale dhampirilor,cum se ştie deja Strigoii sunt un
inamic terifiant, însă rareori lucrează în grup, datorită setei de putere, iar
asta îi face mai uşor de ucis.Însă ce se întâmplă când aceştia se coalizează,
împotriva moroilor şi dhampirilor?
Sunt
dhampirii suficient de puternici să apere atât rasa lor cât şi a moroilor?Sau
este într-adevăr nevoie de puterea combinată a celor două rase?
Am
trişat fără voia mea, citind mereu recenzii sau citind citate.Însă nu ştiam
concret în care dintre volume avea să se întâmple.Ei bine, volumul trei a fost
cu siguraţă ca un mare bolovan aruncat încet şi dureros peste inima mea.
“Şi am
pornit la drum să-l omor pe bărbatul iubit.”
Mă
întreb oare ce e cu toate finalurile astea care mă fac să mor de inimă?Cred că
nu a fost final în “Academia Vampirilor” care să nu mă lase cu gura căscată,
presupun că despre asta este vorba,să mă facă să mor dacă nu citesc măcar o
propoziţie din următorul volum.:))
Un
volum minunat din toate punctele de vedere.
Seria
merită toate laudele care i se aduc. :)
Comentarii