Wrap Up 2016 (septembrie – decembrie)
Revin cu
restanţele, adică tot ce înseamnă wrap up, pentru că la anumite cărţi deja
există recenzii. Schimbare minoră de acum înainte: dacă vreţi să citiţi
recenzia pe GoodReads şi să vedeţi şi ratingul, un click pe titlul cărţii vă
salvează, în mare parte recenziile mele de pe GoodReads sunt reacţii, şi sunt spoiler free, tot ce este spoiler este sub
spoiler tags, deci puteţi citi fără probleme. Sunt mult mai amuzantă pe
GoodReads mi se pare mie, decât pe blog.
Oricum, trecând
peste. Next stop wrap up restant 2016, care include: septembrie, octombrie,
noiembrie şi decembrie.
World After, End of Days (Penryn and the
End of Days #2, #3) de Susan Ee – nu o
să vorbesc foarte multe despre aceaste
două cărţi, pentru că sunt ultimele două din trilogie, şi găsiţi recenzia trilogiei AICI, pentru mai
multe detalii. Însă am să vă spun că Penryn and the End of Days continuă cu
aceeaşi acţiune complex şi fără oprire, combinată cu umorul şi sarcasmul
personajelor principale. Recomand. Recomand.
Bridge of Snow, The Winner’s Curse, The Winner’s Crime, The Winner’s Kiss (The Winner’s
Curse #0.5, #1, #2, #3) de Marie Rutkoski – nici despre aceasta nu o să vorbesc foarte mult, pentru că am deja
o recenzie a trilogiei, o găsiţi AICI. Recomand trilogia pentru personajele
sale, în primul rând şi pentru plotul politic extrem de bine scris.
Deep Blue (Deep Blue #1)
de Jennifer Donnelly – cartea avea potenţial, chiar
eram curioasă să văd cum reuşesc autorii să introducă sirene în aşa fel încât
să nu fie chiar Mica Sirenă. Luând-o de la început, Deep Blue ne prezintă
viaţa Serafinei, o sirenă prinţesă din Marea Mediterană, dacă îmi aduc bine
aminte, care urmează să devină regină sau ceva pe acolo. Prea multe informaţii.
În 100 de pagini mă plictisisem cu totul şi nici nu pot să spun că eram dată pe
spate de lumea creată. Personajele sunt fix ceea ce găseşti într-un film
Disney, ea specială, ea cea care va salva lumea, ea care se plânge constant, ea
care e chinuită de responsabilitate. La care se mai adaugă şi alte prietene cam
cu aceeaşi personalitate de peşte. Pe lângă asta autoarea foloseşte în carte şi
mituri din cultura românească, mai exact Ielele, pe lângă propoziţiile traduse
cu Google Translate, unul din personaje se numeşte Baba Vrăja, adică nu aşa se
folosesc diacriticele. Nu. Nu recomand.
Six of Crows, Crooked Kingdom (Six of Crows #1,
#2) de Leigh Bardugo – aş vrea să pot să
descriu cât de bună este această duologie, dar nu cred că o să reuşesc
niciodată. Duologia ne aruncă din nouă în lumea Grisha, doar că de data aceasta
cu un cast de personaje inedit, nu toate cu puteri, dar unice. Şase personaje,
cu motive diferite, puteri şi slăbiciuni diferite având un singur scop: cel mai
mare jaf. Lumea este atât de bine dezvoltată şi personajele multiple au fiecare
arcul său şi totul este minunat de bine contruit, de la plot, la acţiunea
desprinsă din filmele cu spioni, în ceea ce priveşte strategia. Plus avem şi
personaje din Grisha care îşi fac apariţia în duologie. Recomaaand. Sper să îi
scriu o recenzie cât de curând, pentru că am atâtea să vă spun despre ea.
The Midnight Star (The Young Elites
#3) de Marie Lu – puţin dezamăgită de acest final, mă
aşteptam la mai mult. Atât în ceea ce priveşte personajele, cât şi acţiunea.
Totul este pe repede înainte şi personajele îşi pierd tot misterul şi intriga
din primele două cărţi. Personaje foarte interesante, în volumele anterioare au
părut doar a fi acolo unde este nevoie. S-a pierdut suspansul şi ura dintre
ele. Sper să scriu o recenzie cât de curând şi la această trilogie, deoarece
este foarte interesantă.
The Crown (The Selection #5)
de Kiera Cass – şi mă bucur că s-a terminat. Nu mă
aşteptam la o concluzie cu acţiune şi intrigă politică, dar nici la insta-love nu
mă aşteptam asta este sigur. Mi s-a părut că autorea s-a plictisit, a pus 3
scene cu un tip şi a rezolvat romance-ul. Nu a avut sens. Din intriga politică
şi personajul bitchy, dar interesant, din prima carte, Cass a făcut totul praf
în 3 paragrafe şi un ultim capitol. Recomand să vă opriţi la trilogia iniţială
dacă aveţi dubii, în legătură cu cele două cărţi noi apărute.
Half Lost (Half Life #3)
de Sally Green – după dezastrul care a fost The
Crown, Half Lost mi-a arătat că trilogiile se pot încheia cu momente
şocante şi cu un arc al personajului principal care să te mulţumească. Pentru
Half Lost găsiţi recenzia AICI.
The Wrath and the Dawn, TheRose and the Dagger (The Wrath and the Dawn #1, #2)
de Renee Ahdieh – nici despre această dulogie nu o să vorbesc mult pentru că am
o recenzie pregătită să fie urcată pe blog. Personajele şi lumea din The
Wrath and the Dawn fac din această duologie un must read, plus intriga
şi misterul. Mai multe în recenzia care urmează să fie postată pe blog.
We All Looked Up de Tommy Wallach – se putea mai bine zic eu, pentru că
deşi interesantă, spre final cartea abundă în dramatism pentru anumite
persoanaje. Recunosc nici mie nu mi-a păsat de toate cele 4 personaje pe care
le urmăreşte romanul şi că având în vedere plotul cărţii totul ar putea să fie
dramatic, faptul că personajele nu au un şoc după anumite evenimente, m-a făcut
să mă întreb: ok şi atunci care-i treaba? Vine un asteroid, ce dacă? Plus, îmi
place finalul şi în acelaşi timp îl urăsc.
Şi aşa închid şi
anul 2016 în ceea ce priveşte wrap up-urile. Să sperăm că o să apară şi unul pe
2017, cu cele două lunii restante. Până atunci dacă sunteţi curioşi de duologia
The Wrath and the Dawn, ţineţi ochii
în patru pentru că urmează o recenzie.
Comentarii