RECENZIE: Alegerea, Elita, The One (Alegerea #1, #2, #3) de Kiera Cass






“Pentru treizeci şi cinci de fete, Alegerea este o şansă unică în viaţă. Le oferă posibilitatea de a fi transportate, ca nişte cenuşărese, într-o lume a luxului şi strălucirii, a rochiilor elegante şi bijuteriilor sclipitoare. De a locui într-un palat şi de a lupta să cucerească inima unui prinţ. Pentru America Singer, să fie Aleasă e însă un adevărat coşmar, căci asta înseamnă să îşi părăsească familia şi pe omul iubit, pe Aspen, cel care face parte dintr-o castă inferioară. Numai că, uneori, realitatea depăşeşte aşteptările şi, atunci când eroina noastră descoperă că Aspen o înşală şi că prinţul Maxon nu e, nici pe departe, snobul îngâmfat care i se păruse, totul se schimbă şi romantismul începe să plutească în aer.”




Am decis să recenzez aceste cărţi împreună şi nu separat. Este prima mea încercare de acest fel, sper să-mi reuşească.

Alegerea ne introduce în lumea Americăi Singer. O nouă Americă care după al Patrulea Război Mondial, a devenit Ilea, o ţară condusă de monarhie şi împărţită pe caste.

Castele sunt rezultatul haosului care a urmat după război. Astfel conducătorul, de atunci, Gregory Ilea a decis că cei care au contribui cu o cantitate mare de bani la refacerea ţări să facă parte din castele superioare 2, 3, iar pe măsură ce contribuţiile scădeau la fel făceau şi oamenii în caste.

Ideea distopiei mi s-a părut foarte interesantă şi auzisem lucruri foarte bune despre ea.

America este personajul prin care suntem introduşi în această lume. O fată din casta 5, o artistă, care nu vrea altceva decât să îşi ajute familia şi să se căsătorească cu iubitul ei Aspen, un băiat din casta 6, un servitor.

Problema Americăi este că mama ei nu doreşte ca ea să rămână un 5, doreşte ca ea să fie o prinţesă. Aşa că o convinge să participe la Alegere.

Alegerea reprezenta o competiţie pentru inima prinţului, Maxon. Fata care reuşea să-l cucerească devenea prinţesă şi astfel parte din familia regală, crescând în rang şi devenind 1.

Deşi credea că nu va fi aleasă inevitabilul se petrece şi astfel America este introdusă în lumea monarhiei, alături de alte 34 de fete, gata să lupte pentru inima prinţului.

Lumea construită de Kiera Cass ne oferă, acum, o perspectivă a monarhiei şi nu a rebelilor. Monarhia are parte de atacurile ei zilnice din partea rebelilor, care nu sunt de accord cu sistemul de conducere. Nu face însă cunoştinţă cu ei decât mai târziu în poveste.

Un lucru trebuie să ştiţi despre această trilogie, odată ce o veţi începe nu vă mai veţi opri până nu o terminaţi.

Ca şi construcţie a lumii, doamna Cass face o treabă excelentă. Datorită Americăi vedem toate punctele negative ale acestui regim, iar datorită lui Maxon vedem toate schimbările care s-ar putea petrece în viitor, o schimbare în bine.

Faptul că aveai o meserie asigurată de când te năşteai pare un lucru grozav, însă ce se întâmplă atunci când nu îţi place meseria aleasă pentru tine?

Ca şi dezvoltare a personajelor, autoarea s-a descurcat destul de bine.

O avem pe America,care a fost o eroină superbă în prima carte, dar care în cartea a doua se duce în jos. Nu am înţeles de ce a făcut-o atât de frustrantă în volumul doi. Dar îşi revine treptat, iar la începutul volumului trei avem o America mai hotărâtă şi cu intenţiile bine definite, faţă de volumul anterior.

Prinţul Maxon a fost personajul meu preferat, deoarece el s-a dezvoltat foarte mult ca personaj în cele trei cărţi. Am citit din perspectiva lui The Prince, nuvela care se petrece înainte de Alegere, şi puteam observa cum spusele Americăi îl influenţau şi îl făceau să-şi ia îndatorirea de prinţ şi mai în serios, gândindu-se la metode prin care să-şi ajute ţara.

Pe Aspen nu l-am urât, însă în volumul doi l-am displăcut total. Era peste tot, exact atunci când nu trebuia. Am încercat să citesc din perspectiva lui The Guardian, dar am eşuat.

Nu am înţeles întru totul triunghiul amoros din această trilogie. Părerea mea este că nu a ajutat deloc personajul principal să se maturizeze, mai mult o trăgea în jos făcând-o să se comporte ca un copil care nu ştie ce vrea.

Personajele secundare sunt şi ele bine conturate, fiecare având povestea şi interesele proprii.


Relaţiile dintre personaje se conturează foarte bine în cartea a doua şi mai ales în cea de a treia,  ultima carte din trilogie, unde fetele rămase în Alegere ajung să se cunoască mult mai bine şi să lase deoparte competiţia, pentru câteva momente de prietenie.

Totuşi să nu vă aşteptaţi la o construcţie distopică mare, deoarece această distopie se bazează în mare parte pe romance şi cam evită, într-un fel, problemele societaţi. Probabil dacă am fi avut parte de o perspectivă a rebelilor, ceea ce am crezut că se va întâmpla la un moment dat, lucrurile ar fi stat altfel.

Un alt lucru pe care nu l-am apreciat a fost uşurinţa cu care toate problemele celor implicaţi se rezolvau. Aş fi vrut mai multă diversitate.


Per total trilogia este bună, stilul autoarei te face să continui să citeşti, după cum am spus odată începută nu vă veţi putea opri.  


Comentarii

Lupu Diana a spus…
Imi place ideea ta cu recenzia trilogiei, nu a cartilor separat.
Si mie mi-a placut aceasta distopie, dar dupa cum ai spus si tu, volumul al doilea a fost oarecum fortat, ceva parca nu era la locul lui, iar schimarea atitudinii Americai nu a ajutat deloc.
Prima carte a trilogiei mi-a placut foarte mult, iar lumea distopica mi s-a parut destul de bine conturata si frumoasa, dar totodata urata.
Volumul al treilea a fost, de asemeni, unul bun, dar nu mi-a placut cum la sfarsit toate problemele s-au rezolvat convenabil prin moarte personajelor care cauzau probleme, dar ca sa mai existe si un al patrulea volum nu cred ca ar mai fi fost ce scrie.
"Break my heart. Break it thousand times if you like. It was only ever yours to break anyway." <3

Postări populare de pe acest blog

RECENZIE: Oraşul Oaselor (Instrumente Mortale #1) de Cassandra Clare

RECENZIE: Legend, Prodigy, Champion (Legend #1, #2, #3) de Marie Lu

RECENZIE: Luminile Nordului, Pumnalul Tăinuit, Ocheanul de Ambră (Materiile Întunecate #1, #2, #3) de Philip Pullman