RECENZIE: Angelfall, World After, End of Days (Penryn and the End of Days #1, #2, #3) de Susan Ee


It's been six weeks since angels of the apocalypse descended to demolish the modern world. Street gangs rule the day while fear and superstition rule the night. When warrior angels fly away with a helpless little girl, her seventeen-year-old sister Penryn will do anything to get her back.
Anything, including making a deal with an enemy angel.
Raffe is a warrior who lies broken and wingless on the street. After eons of fighting his own battles, he finds himself being rescued from a desperate situation by a half-starved teenage girl.
Traveling through a dark and twisted Northern California, they have only each other to rely on for survival. Together, they journey toward the angels' stronghold in San Francisco where she'll risk everything to rescue her sister and he'll put himself at the mercy of his greatest enemies for the chance to be made whole again.



Îngeri căzuţi / Angelfall (Editura TREI, 2016 / Okian )




Vara aceasta m-am pus la punct cu toate trilogiile populare pe care nu le citisem până acum. Un lucru bun din asta este că am avut multe cărţi de cinci stele şi multe favorite. Printre ele se numără şi trilogia lui Susan Ee, care m-a cucerit prin personaje, acţiune şi un romance care parcă nu se mai întâmpla, interzis bineînţeles.
Angelfall ne face cunoştinţă cu Penryn, care nu este tocmai eroina tipică. Are un singur ţel în lumea post apocaliptică, dată peste cap de îngeri, să-şi protejeze familia rămasă – mama ei şi în special sora mai mică – Paige – care este într-un scaun cu rotile.
Totul însă este dat peste cap de îngeri. În urma unui incident cu un grup de îngeri, Paige este răpită şi Penryn trebuie să se alieze cu inamicul pentru a o găsi. Un înger, în care nu poate avea încredere şi pe care trebuie să-l ameninţe cum poate pentru a se asigura că-şi recuperează sora.
Punctul fundamental al acestei trilogii este cu siguranţă acţiunea şi umorul. Nu cred că am citit niciodată o serie care să îmbine aceste două lucruri atât de bine, în aşa fel încât acţiunea să nu pară doar ceva de luat în râs, iar umorul să apară la momentul oportun şi nu în momentele de acţiune maximă.
Am adorat-o pe Penryn. Ea este tipul de personaj badass, care poate fi în acelaşi timp o persoană slabă, adică pe scurt o eroină cât se poate de normală. În lumea dată peste cap de îngeri, Penryn nu doreşte decât să supravieţuiască şi să aibă grijă de familia ei, dar totul se schimbă când în peisaj apare Raffe şi misiunea de a o salva pe sora ei mai mică.
Raffe este cel mai bine scris bad boy pe care eu l-am citit. Nu este prea înfumurat sau încrezut şi astfel  să facă ca personajul lui Penryn să fie mic pe lângă el, chiar dacă din punct de vedere fizic el este mult mai puternic ca ea. Are atitudinea necesară de bad boy, dar în acelaşi timp nu umbreşte personajul feminin. Este greu să-l descriu pe Raffe, dar credeţi-mă când spun că un astfel de personaj, atât de bine scris, găsiţi rar.
Lumea creată de Susan Ee este şi ea foarte interesantă. Misterul din jurul îngerilor şi motivul pentru care ei se afla pe Pământ rămâne un mister. Autoarea găseşte o metodă foarte interesantă pentru a evita să intre totuşi foarte mult în partea de religie.
Angelfall ne introduce foarte încet, dar în acelaşi timp repede – ţinând cont de acţiunea constantă, în lumea post apocaliptică a îngerilor. Obţinem câteva informaţii şi reuşim să vedem personajele dezvoltându-se şi de asemenea vedem şi relaţiile dintre ele înflorind, ca să rezum printr-o metaforă. Accentul este pus pe Penryn şi Raffe pentru că pe ei doi îi urmărim în această primă carte, dar în acelaşi timp se accentuează şi relaţiile de familie, în ceea ce o priveşte pe Penryn.
Finalul volumului, însă este exploziv şi şocant, pregătind multe pentru volumul doi, şi pentru personajele secundare.
Şi după cum spuneam acţiunea şi umorul nu încetează să apară. Romance-ul lipseşte cu desăvârşire, deşi se crează relaţii.
World After este mult mai complicat de explicat şi mult mai complex decât Angelfall în ceea ce priveşte acţiunea. În al doilea volum se formează alianţe şi se încearcă şi planuri de ripostă. Din World After lipseşte însă foarte mult Raffe, deci implicit lipseşte din nou conceptul acela de romance.
În acest volum se vede şi arcul lui Penryn mult mai proeminent decât în primul volum, deoarece aici este vorba despre reacţiile ei la anumite persoane din jurul ei, persoane apropiate. Intervine modul ei de a-şi proteja familia şi a de găsi o soluţie la evenimentele întâmplate în primul volum. Sora lui Penryn – Paige – devine un personaj foarte interesant în acest volum.
Iar în acest al doilea volum se vede clar şi participarea la acţiune a personajelor secundare, care aduc şi un iz mai întunecat trilogiei. Deşi în prima carte atmosfera nu era tocmai roz, în a doua sunt adăugate aspecte ale acestei lumi care adaugă o notă de horror. Nu este chiar horror, dar anumite descrieri vă vor da de gândit.
Deşi Raffe lipseşte din peisaj o bună parte din carte, prin asta mă refer la mai bine de 80%, avem parte de mici apariţii ale lui, el fiind incoştient de prezenţa lui Penryn. A fost interesant să vedem în această carte anumite părţi ale lui Raffe, prin ce modalitate îmi e greu să spun fără să dau un spoiler, dar când o să ajungeţi să citiţi o să vedeţi că metoda este amuzantă şi inteligentă în acelaşi timp.
După cum spuneam în World After există mai multă acţiune şi mai multă dezvoltare a lumii, dar şi a personajelor secundare.
End of Days este apogeul trilogiei, iar dacă credeaţi că nu se poate mai multă acţiune, ei bine se poate. De data această, cred că spre surpriza tuturor aici există romance, romance pe bune. Şi este atât de bine scris.
Lasând asta deoparte, autoarea dezvoltă lumea îngerilor şi aduce în prim plan anumite personaje oferindu-le motive. Ceea ce am apreciat pentru că ne oferă şi un motiv de empatie nouă, către personaje pe care la începutul trilogiei nu credeam că le-aş putea agrea.
Nota de horror şi puţină dubioşenie persistă, dar cu asta vine şi nota de inteligenţă în scrierea personajelor, cât şi a acţiunii. Ceea ce o să observaţi în această trilogie este că personajele secundare chiar au un rol în acţiune, constant şi care influenţează cât de cât finalul bătăliei.
Acţiunea este foarte bine gândită, de asemenea şi bătălia finală are momentele ei de şoc. Iar pe lângă această acţiune de care vă tot pomenesc există şi un romance foarte bine scris, care rezultă din dezvoltarea personajelor şi a încrederii pe care o au unul în altul, de care chiar m-am bucurat de la primele pagini.
Deşi consider că ar fi trebuit să aibă un epilog mai lung, trilogia Penryn and the End of Days este o trilogie post apocaliptică foarte bine gândită, cu un cast de personaje divers şi foarte bine scrise. Plusul meu este reuşita autoarei în a scrie un bad boy atât de bine ca Raffe.
Stilul de scriere este foarte plin de umor, şi o apreciez pe autoare pentru modul în care reuşeşte să îmbine umorul cu acţiunea.
Recomand trilogia Penryn and the End of Days pentru o lume foarte interesantă, acţiune bine scrisă şi personaje inedite, cu un umor foarte foarte bine scris. Şi pentru Penryn şi Raffe de care sigur o să vă îndrăgostiţi. 
Vă ataşez reclama la Paco Rabanne – Invictus – pentru că prietena mea Claudia, spune că tipul este Raffe, adică are atitudinea lui şi muşchii lui, cel mai probabil. Oricum ar fi, amândouă recomandăm brandul şi trilogia Penryn and the End of Days

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

RECENZIE: Oraşul Oaselor (Instrumente Mortale #1) de Cassandra Clare

RECENZIE: Legend, Prodigy, Champion (Legend #1, #2, #3) de Marie Lu

RECENZIE: Luminile Nordului, Pumnalul Tăinuit, Ocheanul de Ambră (Materiile Întunecate #1, #2, #3) de Philip Pullman