RECENZIE: Îngerul Mecanic (Dispozitive Infernale #1) de Cassandra Clare

Descriere: “TESSA GRAY, o adolescentă de şaisprezece ani, traversează oceanul pentru a-şi găsi fratele. Destinaţia ei este Anglia, în plină epocă victoriană, dar ceva terifiant o aşteaptă în Lumea de Jos a Londrei, unde vampiri, vrăjitori şi alte creaturi supranaturale bântuie străzile iluminate cu gaz.

Numai vânătorii de umbre, războinici hotărâţi să scape lumea de demoni, menţin cât de cât ordinea în acest haos. Răpită de misterioasele Surori Întunecate, membre ale unei organizaţii secrete numite clubul Pandemonium, Tessa află curând că ea însăşi face parte din Lumea de Jos şi că este posesoarea unui talent rar: puterea de a se transforma, după propria-i voinţă, într-o altă persoană. Însă Magistrul, o figură misterioasă care conduce clubul, nu se va da în lături de la nimic pentru a face ca puterea Tessei să-i aparţină.

Fără prieteni şi hăituită, Tessa se refugiază la vânătorii de umbre de la Institutul din Londra, care jură să-i găsească fratele dacă ea îşi va folosi puterea pentru a-i ajuta. Tessa descoperă că e fascinată, în aceeaşi măsură, de doi prieteni buni: James, a cărui frumuseţe fragilă ascunde un secret mortal, şi Will, cel cu ochi albaştri, ale cărui stări de spirit schimbătoare, alături de o ironie caustică îi ţin pe toţi la distanţă... pe toţi în afară de Tessa. Pe măsură ce căutarea lor îi atrage tot mai adânc în inima unei urzeli oculte care ameninţă să-i distrugă pe vânătorii de umbre, Tessa îşi dă seama că ar putea fi nevoită să aleagă între a-şi salva fratele şi a-şi ajuta noii prieteni să salveze lumea… şi că dragostea poate fi cea mai periculoasă magie.”

De ce este aşa special primul volum al seriei “Dispozitive Infernale” de Cassandra Clare? 

1.      O nouă lume magică.

2.      Un nou tip de fiinţe supranaturale.

3.      William Herodale şi James Carstairs .

Probabil ar fi mai multe motive, însă acestea sunt esenţialele. Ştiu că ultimul motiv este surprinzător pentru toată lumea, însă mi-am ales echipa, la sfârşitul acestui volum, dar încă nu dezvălui.

Acţiunea este plasată în Londra Victoriană, unde Tessa Gray vine să-şi întâlnească fratele, dar aici are parte de o surpriză neplăcută. Nu fratele său o întâmpină, ci Surorile Întunecate, astfel Tessa află de o lume care până atunci îi era necunoscută, Lumea de Jos.

Tessa este obligată de aceste surori să le facă pe plac şi să suporte săptămâni în şir pedepsele lor cu gândul la, fratele ei, Nathaniel Gray. Un anume Magistru fiind foarte interesant de puterile ei.

Însă după toate chinurile prin care a trecut, Tessa Gray primeşte un ajutor divin, în adevăratul sens al cuvântului. William Herondale, un vânator de umbre/nephilim, îi vine în ajutor. Deşi întâlnirea lor se lasă cu peripeţii, aceştia reuşesc să scape din ghearele Surorilor Întunecate.

Astfel Tessa ajunge la Institutul din Londra, unde află mai multe despre lume în care fusese introdusă cu forţa şi face cunoştinţă cu alte fiinţe supranaturale, dar şi cu oameni, pe care vânătorii de umbre îi numesc mundani.

Am avut presimţirile mele în legătură cu personajele din această carte, eram tare curioasă să le cunosc, pe unele încă aş vrea să le arunc de pe Institut.

Acţiunea continuă la Institut, unde cei de acolo încearcă să afle cine este acest Magistru. Nu toată lumea este bună şi curajoasă, la Institut. Am să dau vina pentru aceasta perioadei în care cartea are acţiunea plasată. Atunci femeile nu aveau atât de multă întâietate, însă în lumea vânătorilor de umbre, lucrurile nu stau chiar aşa.

Facem cunoştinţă cu Charlotte şi Henry Branwell, conducătorii Institutului din Londra şi cu  ceilalţi vânători de umbre : Jessamine Lovelance – tipul de femeie răsfăţată, James Carstairs – misteriosul vânător de umbre, calm şi calculat. Cu William Herondale am făcut deja cunoştiinţă – băiatul fermecător cu ochii albaştri. Dar şi cu servitori celor din Institut: Thomas , Agatha şi Sophie. Tessa  obişnuită cu regulile din lumea oamenilor, este puţin surprinsă de familiaritatea celor din Institut.

Toată atenţia lor se îndrepată către găsire fratelui Tessei şi prinderea Magistrului.

Cassandra Clare are un stil încredibil de a creiona relaţiile. Poate că la început nu am fost aşa dată pe spate de relaţiile create de cei din Institut sau chiar şi de Tessa cu cei din jurul ei, dar odată ce a dezvoltat mai mult relaţia dintre Jem – James Carstairs  şi Will- William Herondale, doamna Clare a avut inima mea pe o tavă.

Caracterele lor atât de diferite, după cum lasă aparenţele, sunt perfect îmbinate împreună.

Acţiunea nu lipseşte din carte, poate că nu este aceea acţiune la care se aşteaptă , dar există în fiecare pagină a cărţii.

Triunghiul amoros, nu ia proporţii prea mari, acceptul fiind pus pe noţiunile noi şi pe găsirea Magistrului. Lucru care m-a bucurat foarte tare, ar fi fost destul de ciudat ca triunghiul amoros să explodeze în prima carte, când încă încercam să mă familiarizez cu atmosfera.

Către final lucrurile se conturează, dar rămânem totuşi în ceaţă. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult este că deşi lucurile iau o întorsătură ciudată, adevărurile crude sunt tot acolo şi nimeni nu le evită. Şocul pe care l-am avut atunci când am aflat cine este cu adevărat personajul negativ,  a fost uriaş. Nu mă aşteptam la asta, iar doamna Clare a ţinut bine ascunsă identitatea lui.

Finalul a fost dureros, lăsându-mă în suspans. Mi se părea uimitor cum am ajuns acolo. Deoarece ultimele pagini nici nu le-am simţit trecând. Sunt foarte curioasă cum vor evolua personajele în al doilea volum.

Acum, nu cred că am mai făcut asta în vreo recenzie, dar  chiar simt nevoia să vă arăt cele două personaje, care mi se par încredibile.

Am două personaje favorite, deşi unul din ele nu a apărut atât de des ca celălalt, mi-a lăsat o mulţime de semne de întrebare. William Herondale şi Magnus Bane, sunt două personaje, care au fost pur si simplu minunate.

William Herondale este tipul care trebuie să existe în orice carte, mereu gata să te ia peste picior şi să-ţi întoarcă lumea cu susul în jos. Misterios şi încrezut, gata să dea o replică usuturătoate tuturor. Dar oare acesta este adevăratul Will? Cu toate stările lui schimbătoare, după bătaia vântului? În acest volum Will nu a fost descifrat atât pe mult pe cât aş fi vrut, însă m-am bucurat de fiecare dată când apărea, deci da, sunt team Herondale.

Magnus Bane, este un personaj controversat, care în scurta lui apariţie, m-a făcut să mă gândesc cum va evolua în continuare, în volumul al doilea. Presimt că va avea un rol destul de important şi că voi avea şi mai multe semne de întrebare.

Ca să concluzionez, cartea merită citită. Deşi cred că toţi avem o mică dificultate când vine vorba de persoana a treia, nu trebuie să vă faceţi griji în privinţa asta. Sunt sigură că o să fiţi foarte fericiţi să citiţi anumite puncte de vedere la persoana a treia.

Recenzia la următorul volum este pe drum.